Institutul Francez din România organizeaza, în anul centenarului sau, cea de-a 28-a editie a Festivalului Filmului Francez, care se va desfasura în perioada 21-31 martie la Bucuresti si în alte 12 orase din tara: Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Arad, Brasov, Braila, Constanta, Craiova, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava si Târgu Mures.
Tema generala a festivalului în acest an este „Vertiges – vertijul si variatiile sale în cinema”. „Cele 27 de filme din cadrul festivalului vor fi proiectate în cinematograful nostru, Elvire Popesco, si, în functie de posibilitatile de programare, în alte 12 orase din România, gratie partenerilor nostri extraordinari. În anul centena-rului nostru, ne reînnoim si oferim publicului român, în toata diversitatea sa, toate motivele de a continua sa ne urmareasca, asa cum a facut-o, cu fidelitate, înca de la începutul festivalului. Mai mult, as dori sa subliniez ca festivalul îsi consolideaza anul acesta sectiunea de industrie dedicata profesionistilor din domeniu”, a declarat Julien Chiappone-Lucchesi, directorul general al Institutului Francez din România.
Una dintre noutatile festivalului este sectiunea „Mauvais genres”, ce cuprinde o selectie de filme franceze de gen (films de genre). În cadrul ei, publicul va putea viziona „Vincent doit mourir” de Stéphan Castang, precum si filmul de animatie SF „Mars Express” de Jérémie Périn.
De asemenea, festivalul gazduieste, în premiera, o sesiune de filme în realitate virtuala (VR), organizata în parteneriat cu CINETic. Publicul este invitat sa se cufunde în universul creat de cinci filme care ofera o varietate de experiente din punct de vedere al temei, formatului si gradului de interactivitate.
Filmele din programul VR sunt recomandate publicului cu vârste de peste 12 ani. Pe lânga noutatile acestei editii, festivalul îsi pastreaza si sectiunile tra-ditionale: „Panorama filmelor anului”, „Competitia tinerelor talente – lungmetraj” si „Competitia tinerelor talente – scurtmetraj”. „Competitia tinerelor talente – lungmetraj pune în valoare”, ca în fiecare an, filmele de debut ale tinerilor regizori. Acestea intra în cursa pentru Premiul publicului, o bursa de 1.000 euro oferita de Institutul Francez din România.
„Competitia tinerelor talente – scurtmetraj” prezinta publicului român cinci pelicule ale unor tineri cineasti care au cucerit inimile publicului festivalurilor din Franta. Un juriu format din tineri critici de film va selecta câstigatorul competitiei. Premiul consta într-un sejur la „Résidence de Poche” a Institutului Francez din România, la Bucuresti – un cadru ideal în care cineastul câstigator va putea sa dezvolte un proiect de lungmetraj.
Harti din secolele XVI-XVII
Provenite dintr-o colectie privata, hartile sunt expuse la Muzeul National al Unirii (MNU) Alba Iulia, printre acestea regasindu-se si una dintre primele harti care înfatiseaza Transilvania, realizata de Johannes Sambucus si tiparita în anul 1566.
„Expozitiile de harti sunt ceva rar în spatiul expozitional muzeal românesc. Pentru prima data, publicul din România poate sa vada harti din secolul XVI, o harta care reprezinta pentru prima data spatiul geografic al Transilvaniei, harti cu o valoare patrimoniala, dar si valoare financiara extrem de mare”, a declarat la vernisajul expozitiei, curatorul acesteia, muzeograful Liviu Zgârciu. Sunt expuse 27 de harti care apartin unei persoane private din Bucuresti, Nicolae Mihailescu, în a carui colectie se regasesc peste 100 de reprezentari cartografice, inclusiv planigloburi. Inclusiv la Alba Iulia sunt expuse planigloburi, datând din 1616, 1661, 1689 sau 1690. Sunt harti care reprezinta Imperiul Otoman, tiparita la Antwerp în 1595, Tara Sfânta – Palestina, realizata în 1629 la Amsterdam, Japonia, publicata tot la Amsterdam, în 1641, cursul Dunarii în Europa Centrala, tiparita, din nou, la Amsterdam, în 1677.
Lui Abraham Ortelius îi apartine o harta cu Marea Neagra, din 1590, tiparita la Antwerp, precum si una extrem de rara, a Imperiului Roman, realizata în anul 1581, tot la Antwerp. Cartograf si geograf flamand, Ortelius este creatorul primului atlas geografic modern, intitulat „Theatrum Orbis Terrarum” („Teatrul lumii”).
Tot în premiera, publicul român poate vedea una dintre primele harti care înfatiseaza Transilvania, realizata de Johannes Sambucus si tiparita în anul 1566 la Antwerp de Abraham Ortelius.
În expozitie mai sunt harti reprezentând Transilvania, realizate de Sebastian Munster, în 1588, la Basel, Vincenzo Maria Coronelli, tiparita în 1697 în Venetia, si de Johann Homann, aparuta la Nürnberg, în 1699. „Harta lui Johannes Sambucus, de secol XVI, e importanta din punct de vedere istoric, pentru ca a fost realizata de acest Sambucus, care a fost elevul lui Honterus (Johannes Honterus – n.r.) Este important în mod particular acest lucru, pentru ca Honterus, nascut fiind aici, în Transilvania, a fost primul cartograf care a realizat o harta a locului în care traieste. Toti ceilalti cartografi care sunt prezenti în expozitie, daca au realizat harti ale regiunilor istorice românesti le-au realizat fara sa fi fost aici, bazându-se pe informatii provenite din alte parti. Prin urmare, hartile realizate de acesti cartografi pot fi mai inexacte decât harta realizata de Honterus si ulterior de Sambucus”, a explicat Cristina Toma, managerul general al Muzeului National al Hartilor si Cartii Vechi din Bucuresti. Expozitia este deschisa pâna în 7 aprilie, informeaza Agerpres.
NICUSOR DINCA
Comentarii