Prima editie a Festivalului International de Muzica Interbelica – FIMI 2024 va avea loc în perioada 5-7 iulie, la Sala Radio din Bucuresti, studioul de concerte „Mihail Jora”, eveniment dedicat gloriei muzicii anilor ’20-’40 si organizat de Asociatia ProCultArt.
Scopul festivalului este revitalizarea, valorizarea si recunoasterea publica a patrimoniului imaterial reprezentat de genuri muzicale precum tango, vals, swing, foxtrot, charleston, café-concert, musette, muzica de cabaret si alte stiluri derivate din acestea, genuri care au creat cortina sonora a unei Europe însetata de viata, de frumos si libertate, dar peste care în decursul anilor s-au asezat straturi de uitare, precizeaza sursa citata.
Evenimentul reuneste artisti consacrati din tari precum Franta, Germania, Marea Britanie si România, unde, prin proiectele culturale desfasurate, rescriu istoria acestei perioade muzicale, în interpretari clasice, dar adaptate zilelor noastre, informeaza Agerpres.
Programele lor muzicale contin creatii celebre ale anilor interbelici, care au asigurat si asigura un dialog international bazat pe promovarea valorilor si resurselor culturale europene, dar si un dialog între generatii.
„Festivalul International de Muzica Interbelica exista si pentru prima data în ultimii 100 de ani România îsi etaleaza, din nou, alaturi de alte tari europene, patrimoniul reprezentat de muzicile care au asigurat cortina sonora a acelei perioade de poveste. Muzica interbelica a creat conexiuni puternice culturale, diplomatice si chiar economice între state. (…) Festivalul International de Muzica Interbelica este o pledoarie pentru salvarea patrimoniului imaterial reprezentat de muzica interbelica, o continuare a tuturor demersurilor pe care le-am realizat pâna acum si totodata o initiativa de recunoastere publica a valorilor culturale ale trecutului reprezentate de creatiile marilor compozitori interbelici”, a declarat actrita Miruna Ionescu, presedinte Asociatia ProCultArt.
Violonistul Valentin Albesteanu, organizator, a afirmat ca la început a fost „un vis numit Poveste din Bucurestiul de odinioara”. „Acela cred ca a fost cel mai greu moment… sa gasim puterea de a crede ca Povestea noastra poate capata viata si prin ea sa putem oferi oamenilor bucurie. Anii au trecut… am râs, am suspinat, am învatat ce înseamna asteptarea dar si valoarea pe care o poate avea clipa, ne-am bucurat de aplauze, am sorbit din cupa dulce a succesului, dar am simtit si fiorul rece al îndoielii. (…) Acum, la debutul primei editii a Festivalului International de Muzica Interbelica, ne dorim sa aducem în sufletul dumneavoastra farmecul etern al acelor muzici care au animat viata boema si culturala a perioadei interbelice, bucuria reîntâlnirii cu artisti consacrati, dar si încrederea ca aceste muzici vor constitui prilej de bucurie pentru publicul spectator, multi ani de acum înainte”, a spus Valentin Albesteanu.
Evenimentul debuteaza pe 5 iulie, de la ora 19,00, cu „La Belle Epoque, de belle music – De la clasic la café-concert” sustinut de „Galati Kronstadt Quintet din România”, iar seara continua cu Isabel Dorfler din Germania si Big Band-ul Radio care vor prezenta o incursiune în Berlinul muzical interbelic – „Cântece între faima si exil”.
Amintiri din copilarie
Muzeul Memorial „Ion Creanga” din Humulesti s-a redeschis publicului începând cu 2 iunie, dupa ce în ultimele luni a beneficiat de un proiect de conservare si protejare a patrimoniului.
Casa copilariei lui Creanga a fost ridicata în anul 1830, de bunicul dinspre tata, Petrea Ciubotariul, care a trecut-o în proprietatea fiului Stefan, în 1835, când a luat-o de sotie pe Smaranda, fiica lui David Creanga din Pipirig.
„Într-o formula expozitionala îmbogatita, muzeul invita vizitatorii într-o lume a «Amintirilor din copilarie» sugestiv creionata prin bunurile culturale etalate în interiorul si exteriorul casei. Materialele expozitionale complementare constând în panouri foto-documentare, ecran touch-screen si reproduceri fotografice, aflate în curtea interioara si în spatiul expozitional nou construit evidentiaza biografia si opera marelui scriitor humulestean, valoarea etnografica a locuintei, si ocupatiile si mestesugurile practicate în lumea satului traditional din secolul al XIX-lea”, a transmis Complexul Muzeal National (CMN) Neamt.
Noua expozitie permanenta respecta specificul locuintei traditionale de la jumatatea secolului al XIX-lea, iar imobilul pastreaza în linii mari compartimentarea initiala, informeaza Agerpres.
„Potrivit marturiilor lasate de autorul capodoperei „Amintiri din copilarie” si a descrierilor din prima jumatate a se-colului al XX-lea, casa avea o camara din care se urca în pod, o tinda si o camera de locuit, aceasta din urma fiind organizata dupa specificul interiorului caselor taranesti din acea perioada: soba mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnau hainele de sarbatoare, lada de zestre, lavita pentru sezatori, icoane vechi, stergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de tesut si tors”, mai precizeaza CMN Neamt.
Dupa donatia din 1944 a Sofiei Grigoriu, nepoata de sora a junimistului, prin care casa în care a copilarit scriitorul humulestean a intrat în proprietatea „Asociatiei Generale a Învatatorilor din România”, s-au facut primele demersuri pentru amenajarea locuintei ca muzeu.
Începând din 1951, scopul acestei institutii de cultura a fost si va ramâne acela de a cultiva memoria renumitului scriitor, în special a capodoperei „Amintiri din copilarie”.
NICUSOR DINCA
Comentarii