N-a avut nici prestanta lui Jean Marais, nici geniul malitios al lui De Funes si nici macar alura de clovn bataus a lui Belmondo. Si totusi, Alain Delon este mai celebru la ora actuala, in lume, decat toti acesti corifei la un loc. Multi il considera cel mai bun actor francez al tuturor timpurilor, ceea ce pe critici, care stiu ca mai exista un Gabin sau un Montand, ii face sa strambe din nas. Si totusi nimeni nu poate nega ca Delon, inegalabilul „samurai” al cinematografului din Hexagon, ramane cu siguranta cel mai indragit…
Frumusetea i-a adus gloria, talentul i-a confirmat-o
Nascut pe 8 noiembrie 1935 in oraselul Sceaux, o suburbie pariziana, ca fiu al unui proprietar de cinematograf de origine corsicana, Fabien Delon, Alain a mostenit cu siguranta genele specifice neamului sau. Si daca un antecesor pe nume Napoleon a pornit sa cucereasca lumea cu spada, el a facut-o, prin intermediul peliculei de celuloid, cu surasul sau enigmatic, mai ascutit ca o mie de sabii. De altfel, firea rebela si artagoasa, specifica unui corsican, i-a adus de multe ori necazuri, de la scoala primara, cand era batausul clasei, la perioada indeplinirii stagiului militar, in timpul caruia a luptat cu vitejie in razboiul din Indochina dar pe care l-a sfarsit lamentabil, cu aproape un an de batalion disciplinar…
Revenit la Paris, fara nici un rost pe lume, practica diferite munci sezoniere, fiind macelar, chelner, portar sau vanzator ambulant. Intamplator, il cunoaste pe Jean Claude Brialy, care-l invita la Festivalul de la Cannes, unde o va insoti pe actrita Brigitte Auber, indragostita, se pare, de tanarul rebel. Frumusetea lui ireala atrage privirile tuturor si numerosi regizori se arata interesati de acest june prim cu privire glaciala. Desi n-a facut nici o zi scoala de actorie, Delon este ales sa dea o proba de catre renumitul producator David Selznick. Admis, se pregateste pentru o cariera peste Atlantic dar regizorul francez Yves Allegret il convinge sa ramana acasa, unde debuteaza in Quand la femme s’en mele. Urmeaza rolul din Faibles femmes si succesul este asigurat.
Sub bagheta lui Visconti
Adevaratul debut al lui Delon in lumea mare a cinematografului va fi facut insa odata cu Rocco si fratii sai, al lui Visconti, incununat cu Premiul Special al Juriului la Festivalul de Film de la Venetia. Tot sub bagheta marelui regizor italian, peste doi ani, in 1962, va juca in Ghepardul, alt film de referinta. Desi, cum spuneam, nu are nici un fel de pregatire de specialitate, francezul devine rasfatatul marilor regizori ai epocii. Michelangelo Antonioni il distribuie in Eclipsa (Premiul Special al Juriului la Cannes) iar Verneuil in Melodie en sous-sol (Globul de Aur pentru cel mai bun film strain, in Statele Unite). In paralel cu activitatea artistica, are o intensa viata sentimentala. La 23 de ani se indragosteste nebuneste de o tanara debutanta pe nume Romy Schenider, cu trei ani mai mica. Va urma o poveste de dragoste ca-n basme, incununata de logodna de pe 22 martie 1959. Alaturi de Romy va juca de altfel si in prima sa piesa de teatru, tot in regia lui Visconti.
Inima zburdalnica
Dar ruptura se produce brusc, cand se afla ca Delon avea o relatie paralela cu un fotomodel pe nume Nico, care-i daruise si un fiu, Ari – nerecunoscut niciodata oficial de tatal sau. Schneider rupe logodna dar Delon, vesnic indragostit de urmasele Evei, nu suporta prea mult singuratatea. Se va casatori curand cu o alta actrita, Nathalie Canovas, de la care are un fiu, pe Anthony, ce va pasi, peste ani, pe urmele tatalui sau, alegand luminile rampei. Dupa un mariaj de patru ani, survine divortul. Motivul? Inima zburdalnica a lui Delon batea deja pentru Mireille Darc. Si va bate timp de 15 ani, cei mai de succes din cariera sa, cand a dat viata unei serii intregi de personaje, de la aventurieri in Laleaua Neagra sau Zorro, la gangsteri fara scrupule in Borsalino sau Samuraiul.
A urmat o relatie cu tanarul manechin olandez Rosalia Van Breemen, care-i aduce pe lume o „minune” numita Anouchka, in 1990. Dar si aceasta relatie se va incheia in 2002, tot dupa 15 ani. In prezent, asupra vietii personale a lui Delon nu se mai stie mare lucru. Retras la resedinta lui elvetiana, laureatul „Legiunii de Onoare” (distinctie acordata de fostul presedinte francez, Jacques Chirac, in 2005), titanul isi contempla, desigur, aventuroasa existenta si probabil ca exclama, asemenea faimosului sau predecesor corsican, „Ce roman a mai fost si viata mea”…
Un Midas cu ochi de otel
Faima actoriceasca a fost dublata de un extraordinar succes in afaceri. Ca un Midas modern, pe tot ce pune mana se transforma in aur. Pasionat inca din adolescenta de box, Delon organizeaza doua intalniri pentru titlul mondial la categoria grea, cumpara o herghelie de cai de rasa, obtinand, prin armasarul Equileo, titlul mondial la galop. In ultimele decenii, banii au venit din toate partile – linii de productie „marca Delon” pentru parfumuri, tigari sau bauturi fine, un studiu cinematografic, un post de radio. Plictisit de Franta sau mai curand enervat de paparazzi ce nu-l scuteau o clipa, Delon s-a stabilit inca din 1985 in Elvetia, intr-o somptuoasa vila pe malul lacului Leman, dobandind si cetatenia acestei tari in urma cu zece ani.
GABRIEL TUDOR
Comentarii