Anul acesta, la Documenta 14, celebra expozitie de Arta Contemporana care se tine o data la cinci ani, a fost prezentata, nu la Atena, ci la Kassel, in Germania, o opera cu adevarat monumentala: un Panteon, copie in marime naturala cu cel de pe Acropole, realizat nu din marmura, ci din carti. Mai exact din carti arse sau cenzurate sau puse la index de dictatori si dictaturi.
„Panteonul Cartilor”, cum este denumita lucrarea de la Documenta 14, realizata de artista argentiniana Marta Minujin, 74 de ani, a fost construit din mii de carti donate de cititori. Opera lui Minujin, un adevarat manifest impotriva oricarei forme de cenzura artistica, este considerata de autoare, o veritabila stea in America de Sud, „cea mai politica expresie” dintre toate lucrarile realizate de ea. Iar monumentalul „Partenon al cartilor” se afla acum exact pe locul in care, in 1933, nazistii au ars carti ale scriitorilor evrei sau marxisti.
Pentru a realiza acest monument au fost ridicate 46 de coloane din structuri metalice pe care au fost montate cartile, in jur de 100.000 de exemplare din 170 de titluri selectionate, si apoi acoperite cu folie de plastic pentru a le proteja de capriciile vremii.
Lucrarea are exact aceleasi dimensiuni cu ale Partenonului de la Atena (70 m lungime, 31 m latime si 10 m inaltime”, spunea Pierre Bal-Blanc, curatorul expozitiei Documenta, adaugând ca intreaga constructie de la Friedrichsplatz are o inclinatie fata de sol pentru a-i conferi acesteia o prezentare mai impresionanta.
Printre cele mai faimoase carti cenzurate si alese de autoare se numara Biblia, Versete satanice a lui Salman Rushdie, Codul Da Vinci a lui Dan Brown, Aventurile lui Tom Sawyer sau Micul print. Editia din acest an al Documentei, care a atras 920.000 de vizitatori in 2012, se desfasoara simultan si in alt oras, la Atena. De pe 4 aprilie, in capitala Greciei au loc expozitii, concerte, filme si spectacole, toate legate de Documenta. Dar pregatirile pentru Documenta 14 au inceput de anul trecut, când Marta Minujin a lansat un apel pentru colectarea exemplarelor care urmau sa alcatuiasca „Partenonul cartilor”. 19 studenti de la Universitatea din Kassel au ajutat si ei la alcatuirea unui inventar al cartilor interzise de dictaturi, selectând 70.000 de titluri de carti puse la index inca de acum 500 de ani, de la reformarea protestanta pâna azi, la apartheid-ul din Africa de Sud”, dupa cum spunea un istoric al artei german, Floria Gassner.
Nu a fost o munca usoara sa pui pe liste toate cartile interzise, criteriul selectiei a fost ingreunat si de faptul ca in unele tari din fosta „zona socialista”, a pactului de la Varsovia, cartile incomode, interzise, nu se aflau pe liste oficiale, ele erau puse la index pe baza indicatiilor autoritatilor politice. Cam asa stateau lucrurile si in Germania de Est, unde, dupa cum spune istoricul artei german „atunci când un scriitor incomod dorea sa i se publice o carte apareau subit probleme cu hârtia, cu tipografia etc”.
Lucru care se intâmpla si in România, pentru a nu mai vorbi de cenzura din edituri sau autocenzura autorilor care doreau cu orice pret sa-si vada cartea publicata. Controlul ideologic era o practica in toate tarile care alcatuiau „lagarul socialist”, o sintagma nefericita in limba româna, deoarece facea trimitere, involuntar, la lagarele naziste, in vreme ce in limba germana „lager” nu inseamna lagar, ci „tabara”.
In cele din urma, Expozitia Documenta si artista argentiniana, autoarea proiectului „Panteonul cartilor” a ales 170 de titluri de carti interzise, donatorii trimitând la Kassel 100.000 de exemplare selectate dintre aceste titluri. Totusi, desi este interzisa in mai multe tari ale lumii, Mein Kampf, cartea scrisa de Adolf Hitler nu a fost selectionata pentru proiect, asa cum nici cartile pornografice interzise nu s-au aflat pe lista „Panteonului cartilor” de la Kessel.
In final, o mica precizare: proiectul Martei Minujin de la Documenta 14 nu este un proiect in premiera mondiala. In urma cu 34 de ani, in momentul in care junta militara din Argentina a cazut, Marta Minujin a mai realizat o instalatie asemanatoare alcatuita din carti interzise, pentru a condamna cenzura impusa de dictatura militara din tara ei.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii