Fie ca suntem sau nu persoane petrecarete, e aproape imposibil sa nu fi „pierdut” macar o noapte intreaga, fie la o aniversare ori la un revelion, fie la serviciu, unde solicitarile de concentrare sunt majore, fie in contextul unei calatorii ori in alte situatii – trebuie sa fim perfect constienti ca vorbim despre o scoatere din ritmul natural de existenta, ceea ce produce bulversari mai mici ori mai mari la diferite niveluri ale organismului. Astfel, o singura noapte nedormita are serioase consecinte negative pentru sanatate si productivitate.
Somnul de noapte pierdut, fie ca este vorba despre o insomnie, o petrecere cu prietenii, despre munca in tura de noapte sau pur si simplu despre imposibilitatea de a ne odihni bine, are consecinte imediate, inca de a doua zi, când persoana care nu a dormit are un comportament contraproductiv la locul de munca, devine mai nepoliticoasa si obstructiva in relatia cu cei din jur si are porniri mai degraba egoiste, conform unui studiu coordonat de Laura Giurge, de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, care analizeaza cauzele comportamentelor neproductive ale angajatilor, comportamente ce costa economia americana aproximativ 200 de miliarde de dolari pe an.
Oricare ar fi cauza initiala a comportamentelor contraproductive la locul de munca, o noapte de somn neodihnitor ne face sa iesim mai greu din acest tip de comportament. O noapte pierduta sau un somn neodihnitor va atrage acelasi tip de comportamente indezirabile si a doua zi, intr-un mod similar buclei negative de feedback cu care se confrunta persoanele dependente. Astfel, s-a descoperit ca dupa o noapte alba angajatii au atitudini negative la locul de munca si sunt mai putin exigenti cu ei insisi. Lipsa somnului are impact asupra muncii si abilitatilor sociale si scade performantele. Si alte studii au demonstrat ca privarea de somn reduce capacitatile cognitive si emotionale, conducând la scaderi de productivitate si creativitate si ingreunând procesul de luare a deciziilor, comunicarea si empatia. Din punct de vedere emotional, persoana privata de somn trece prin stari de oboseala, iritabilitate, schimbari bruste de dispozitie si frustrare.
Studiul indica faptul ca aceste comportamente contraporductive sunt intâlnite la angajati indiferent de locul lor in organigrama, iar daca angajatii fara functii de conducere au un mai mic impact asupra mersului unei companii, atunci când un CEO este nedormit lucrurile pot degenera rapid. Poate cel mai cunoscut caz al unui CEO care avea probleme cu somnul este cel al Ariannei Huffington, cea care a pus bazele publicatiei Huffington Post. Arianna Huffington se priva singura de somn si a ajuns pâna la a-si pierde cunostinta. In consecinta, si-a schimbat stilul de viata in asa fel incât sa aiba timp sa doarma si, mai mult decât atât, s-a asigurat ca si angajatii sai au timp sa doarma si a instalat chiar niste capsule pentru somn in birouri.
O singura noapte nedormita sau cu un somn agitat poate avea consecinte dramatice in domenii precum transporturile sau serviciile de urgenta. O singura tura de noapte sau de garda este suficienta pentru a transforma un medic excelent, spre exemplu, intr-un medic inclinat sa ia decizii pripite, impulsive sau de-a dreptul periculoase, dupa cum explica si Dr Steven Lockley.
Dr. Lockley a banuit ca pâna si medicii de la Harvard – unii dintre cei mai buni din lume – sunt puternic afectati de garzile de noapte. Impreuna cu mai multi colegi, el a organizat un experiment pentru a testa aceasta ipoteza, iar rezultatele au fost de-a dreptul socante. Medicii americani aflati in garzi de 24 de ore fac cu 36% mai multe erori medicale grave si pun de 5 ori mai multe diagnostice gresite decât medicii odihniti!
Garzile de noapte sunt la fel de periculoase si pentru asistente. Conform unui studiu realizat pe mai mult de 50.000 de asistente, cele care lucrau noaptea erau mai expuse obezitatii, consumau prea multa cofeina, fumau mai mult si mâncau mai multe alimente de calitate slaba.
Problema este una generalizata. Practic, miliarde de lucratori din intreaga lume nu dorm suficient pentru ca programul de munca, distanta pâna la locul de munca si alte obligatii si indatoriri cotidiene le lasa prea putin timp pentru odihna. Conform statisticilor, mai mult de 20% din populatia activa lucreaza fie prea de dimineata, fie pâna prea târziu, sau noaptea, iar numarul de locuri de munca care presupun efectuarea de ture de noapte este in crestere.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii