Paolo Veronese (1528-1588), nascut la Verona, si-a desfasurat cariera artistica in mare parte la Venetia, dar faima talentului sau a ajuns pâna la Roma, Parma si Mantua. Dintre toate impresionantele sale capodopere, majestuoasa lucrare „Nunta din Cana” – pânza al carei subiect il reprezinta prima minune a lui Iisus, asa cum ne este prezentata in Noul Testament –, finalizata in 1563 (dupa aproape un an de lucru impreuna cu arhitectul Palladio), are o istorie speciala.
Dimensiunile acestei capodopere sunt: 990 cm x 666 cm, si ne aduc aminte de doua alte uriase capodopere ale unor ilustri predecesori ai sai. Este vorba despre doua fresce epocale: „Judecata de Apoi”, Michelangelo, 1541, Capela Sixtina (1370 cm x 1200 cm), si „scoala din Atena”, Rafael, 1510, Palatul apostolic Vatican (770 cm x 500 cm). si daca tot am deschis tema vastitatii unor lucrari de referinta din istoria artelor plastice, se cuvine sa mai amintim despre urmatoarele capodopere „infratite” cu lucrarea lui Veronese. Am putea enumera „Incoronarea lui Napoleon Bonaparte”, Jacques-Louis David, 1807 (979 cm x 624 cm), „Atelierul artistului”, Gustave Courbet, 1855 (598 cm x 359cm) si „Guernica”, Pablo Picasso, 1937 (776cm x 349 cm). Constatam ca monumentalitatea a fost o preocupare care a dainuit peste secole, iar temele abordate de maestri au fost intotdeauna unele majore.
Comandata in 1562 pentru refectoriul manastirii benedictine San Giorgio Maggiore din Venetia, uriasa pânza a fost patrimoniu al cetatii din Laguna timp de 235 de ani, pâna in 1797. In acel an, cuceritorul Napoleon a „imprumutat” capodopera si a adus-o la Paris. Numai ca pânza a fost taiata in doua (pentru a fi mai usor depozitata pe vas), apoi a fost refacuta. „Nunta” nu a fost returnata niciodata si a fost mutata prin Franta de mai multe ori, in perioadele razboaielor. In 1989, muzeul Luvru (unde se afla in prezent) a investit un milion de dolari pentru restaurarea ei. In septembrie 2007, la 210 ani de la „scoaterea” pânzei din Italia, o reproducere computerizata a fost trimisa la Venetia…
Compozitia acestei imense capodopere este ametitoare. In centrul axei de simetrie se afla Iisus si Fecioara Maria. Deasupra lor se observa cum este taiat un miel, iar dedesubt se afla un cuplu de muzicieni: sunt chiar Veronese (in alb) si Tiziano (in rosu). Netinând seama de momentul istoric al evenimentului, maestrul a inserat printre meseni mari personalitatii ale epocii sale: Eleonor de Austria, Mary I a Angliei, Suleiman Magnificul, si altii. In total, sunt 130 de personaje. Autorul ii aduce in prim-plan si pe acei meseni care toarna apa transformata in vin de catre Iisus. Pe scurt, o lume de o diversitate ametitoare este adusa de Veronese la acel eveniment. Din aceleasi motive de „nerealism biblic”, o alta pânza masiva a lui Veronese, „Cina cea de taina” a primit alt nume, ea devenind „Banchet in casa lui Levi”.
PAUL IOAN
Comentarii