Aflata pe Calea Serban Voda din Bucuresti, Biserica Sfântul Spiridon Nou – Paraclis Patriarhal se afla în apropierea Pietei Unirii, aproape de Dealul Mitropoliei si este considerata cea mai mare biserica ortodoxa din Capitala.
Este numita Sfântul Spiridon Nou pentru a fi diferentiata de Biserica Sfântul Spiridon-Vechi aflata în Piata Natiunilor Unite.
Actuala biserica, având hramul „Sfântul Spiridon, Arhiepiscopul Primitondei este ctitorie a domnitorului Scarlat Ghica (1758-1761, 1765-1766) si a fiului sau Alexandru Ghica (1755-1768) constructia începând în 1766. A fost refacuta de Mitroplitul Nifon în 1858 si sfintita la 8 noiembrie 1860. Cutremurul din 1940 si bombardamentele din 1944 i-au adus mari stricaciuni si au urmat importante lucrari de restaurare care s-au terminat în 1954, când a fost sfintita de I.P.S. Patriarhul Justinian împreuna cu I.P.S. Chiril al Bulgariei. Cu acest prilej a fost declarata Paraclis Patriarhal, adica locul unde se savârsesc hirotoniile episcopilor vicari, întronizarile, vizitele la înalt nivel bisericesc, sfintirea Sfântului si Marelui Mir.
In urma cutremurului din 1977 si a lucrarilor pentru metrou, Biserica a fost din nou grav avariata si pusa pe lista celor care urmau sa fie demolate, fiind salvata de la dezastru prin eforturile I.P.S. Patriarhul Teoctist. A fost reparata si restaurata, fiind sfintita în anul 1990.
Biserica este construita în stil gotic, predominând elementele de arta moldoveneasca. Are 41 de metri lungime, 14 metri latime si 38 de metri înaltime. Are o turla centrala si doua turnuri în fata, iar în interior pot fi admirate coloane de marmura, vitralii cu scene biblice si chipuri de sfinti executate la Viena.
Picturile interioare si tâmpla Altarului au fost executate în ulei de Gheorghe Tattarescu, simtindu-se influente renas-centiste. In interior sunt pastrate si moastele Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei trimise aici de la Sfântul Spiridon-Vechi, putin înainte de demolarea acesteia. Dupa reconstruirea vechii biserici moastele au fost împartite între cele doua asezaminte.
In anul 2008, I.P.S. Patriah Daniel a numit-o Catedrala mitropolitana a Mitropoliei Munteniei si Dobrogei.
Este o adevarata metropola domneasca, aici fiind înmormântati Scarlat si Alexandru Ghica, Constantin Hangerli (1797-1799) si Alexandru Sutu, ultimul domnitor fanariot (1818-1821).
In Catedrala au loc o serie de festivitati religioase, precum si cele de început de an scolar teologic.
IRINA STOICA
Comentarii