De la „Dog Day Afternoon” incoace, filmele cu banditi – mai mult sau mai putini fiorosi – si spargeri de banci au avut o priza constanta la marele public. In acest domeniu, primeaza, desigur, scenariul, caci in atatea decenii de cand se fac filme cu gangsteri s-au realizat zeci de variatiuni pe aceeasi tema; este asadar logic ca doar un scenariu original sa atraga atentia, detasandu-se din „multime”. Iar din acest punct de vedere, filmul „The Lookout” beneficiaza de un scenariu „beton”, ca sa nu mai vorbim de prestatia exceptionala a protagonistilor.
Feeria devine cosmar
In mare, ideea filmului s-ar traduce prin adaptarea in zilele noastre a vechiului proverb „a pune lupul paznic la stana”. Doar ca in cazul de fata, lupul, desi se da grozav la inceput, sfarseste prin a simpatiza cu oile. Unde mai pui ca e si amnezic… Personajul principal al filmului regizat si scris de Scott Frank este Joseph Gordon-Levitt, care intra perfect in pielea lui Chris Pratt, un tanar abia iesit din adolescenta.
Pentru el, viata e minunata: provine dintr-o familie instarita, este mandria liceului din oraselul de provincie unde locuieste, in Kansas, este frumos, inteligent, sportiv talentat iar fetele sunt innebunite dupa el. Dar toata aceasta feerie se transforma intr-un cosmar in care Chris are un accident rutier grav; cei doi prieteni aflati alaturi de el in masina mor pe loc iar tanarul, aflat la volan, scapa cu viata, desi sufera leziuni cerebrale serioase. De acum inainte, memoria lui de scurta durata inceteaza sa mai existe. Efectiv, pustiul uita de la mana la gura si de aceea este nevoit sa-si noteze permanent actiunile intr-un bloc-notes de care nu se desparte niciodata.
Cei patru cavaleri ai Apocalipsei
Framantat de remuscari, regretand ca nu a pierit si el in acel accident, Chris refuza sprijinul parintilor si prefera sa se mute din veritabilul conac al acestora, intr-un apartament modest, pus la dispozitie de centrul de reabilitare care il ia in grija. Aici, el il va avea coleg pe Lewis, un barbat orb care, in ciuda handicapului sau, este cel mai „clarvazator” personaj al filmului… Angajat la o banca, pe post de paznic de noapte, Chris face tot posibilul sa-i demonstreze directorului ca inteligenta lui, cu care facea furori in liceu, nu s-a pierdut, si ii cere sa-l numeasca functionar.
Dar, vazandu-l cum deschide mereu caietul, spre a vedea ce facuse si a sti ce are de facut, directorul refuza. Este momentul in care intra in scena cei patru „rai” – o banda de raufacatori (Gary Spargo, Marty, Cork si Bone) dornica sa jefuiasca banca pazita de Chris. Cei patru incearca sa-l castige pe baiat de partea lor si in poveste se amesteca si o fosta dansatoare de striptease, Luvlee (frumoasa Isla Fisher), cu care Chris are o idila.
Singurul care priveste cu suspiciune noile sale amicitii este Lewis, convins ca in spatele dovezilor de prietenie si iubire se ascund intentii nu tocmai curate. Seful bandei, Gary, stie insa cum sa foloseasca frustrarile lui Chris („Cine are bani, are puterea, daca ai bani nu vei mai fi dependent de nimeni”, ii spune el) pentru a-l determina sa-i ajute. Astfel, paznicul de noapte accepta sa-i anunte pe noii sai prieteni cand e momentul prielnic sa dea lovitura.
Totul e bine cand se termina cu bine
Dar chiar inaintea noptii planuite pentru jaf, intervine ceva care schimba definitiv lucrurile: directorul bancii il anunta pe Chris ca va deveni functionar. Cuprins de regrete, baiatul incearca sa se retraga din „afacere” si le spune celor patru sa nu conteze pe el si, in schimb, nu-i va da in vileag. Este insa prea tarziu; Gary il ameninta cu moartea, obligandu-l sa participe si sa-i ajute sa deschida seiful.
Aflat in bataia glontului, Chris se supune. Intervine insa politistul care-si facea obisnuitul rond nocturn, pe la banca si in schimbul de focuri care urmeaza, omul legii si Marty sunt ucisi iar Cork si Gary raniti. Singurul care scapa nevatamat este Chris, care ia geanta cu bani si fuge, ingropand banii furati in pamant, nu departe de locul unde suferise accidentul. Banditii nu se lasa pacaliti si il iau ostatic pe Lewis, propunand un schimb de nerefuzat: viata lui in schimbul banilor.
Doar ca Chris a uitat unde i-a ascuns si Gary, care sangereaza din abundenta descopera intamplator locul, desenat in caietul tanarului amnezic. Ajunsi aici, Chris reuseste sa-i impuste pe banditi si sa-si salveze credinciosul prieten. Desigur, ca orice film american care se respecta, si acesta are un final fericit: Chris este absolvit de toate acuzatiile, isi deschide, impreuna cu Lewis, un restaurant, asa cum planuisera, si revine la vechea lui pasiune, patinajul.
Nimeni nu e perfect
Desi criticii au numit creatia lui Scott „cel mai bun film al verii”, carcotasii nu au putut totusi trece cu vederea o gafa majora, comisa de regizorul-scenarist care a scris, nu cu multa vreme in urma, si fascinanta poveste din Minority Report: Gary vrea sa jefuiasca banca dupa ce fermierii locali au depus aici profitul obtinut din vanzarea recoltei.
Or, povestea este amplasata in preajma Craciunului. Sa se fi trezit abia atunci fermierii sa-si puna banii la banca? Sau, cum sugereaza gurile rele, ei au vandut de fapt bulgari de zapada, nu grane?… Dincolo de acest accident, care ar fi demolat un film mai slab, „The Lookout” ramane in picioare prin constructia solida si prin jocul incitant al personajelor.
Singura care nu face fata pare a fi Isla Fischer, deloc convingatoare in rol de vampa, in rest cei patru „bad boys”, Joseph Gordon-Levitt si mai ales Jeff Daniels, uimitor de natural in rolul de nevazator, dau un adevarat recital actoricesc.
GABRIEL TUDOR
Comentarii