Muzeul de Istorie si Etnografie Târgu Neamt gazduieste, începând cu luna aprilie o expozitie dedicata asezarii urbane de la poalele Cetatii Neamt.
Cu o istorie de mai bine de sase secole, Târgu Neamt are înca multe aspecte ale trecutului care impresioneaza nu doar prin vechime, ci mai ales prin ineditul acestora. Istoricii au fost atrasi mereu de povestea Cetatii Neamt si de tainele ei, punând pe un loc secund cercetarea arheologica a vechiului oras aflat în apropiere.
Printr-o expozitie intitulata „Târgul de sub oras. Marturii arheologice medievale si moderne descoperite în Târgu Neamt”, sunt aduse în atentia publicului micile comori care au fost scoase la lumina în localitatea nemteana.
Expozitia are la baza vestigiile descoperite prin cercetarile arheologice efectuate în Târgu Neamt, în doua etape distincte: anii ’70-’80 si ultimul deceniu, cea din urma fiind cea mai consistenta din perspectiva rezultatelor obtinute si a patrimoniului descoperit. Dr. Vasile Diaconu, curatorul expozitiei, dar si coordonatorul sapaturilor arheologice din Târgu Neamt, din ultimul deceniu, propune vizitatorilor muzeului un periplu prin aspectele de viata urbana ale târgului, informeaza Agerpres.
„Conceptul expozitional include vestigii arheologice obisnuite, dar si elemente inedite, precum si rezultate ale muncii de cercetare stiintifica. Vizitatorii vor putea vedea în cadrul acestei expozitii unele dintre primele monede moldovenesti (a doua jumatate a secolului XIV), ramasite umane provenite dintr-un cimitir medieval, dovezi directe ale alimentatiei oameni-lor de acum 5-6 secole, sau detalii interesante ce tin de speci-ficul urban, cum ar fi existenta retelelor de aprovizionare cu apa în secolele XVIII-XIX”, a declarat dr. Vasile Diaconu.
Tot aici vor putea fi vazute si aspecte despre cea mai veche biserica ce a existat în Târgu Neamt si care a fost descoperita de arheologi în 2015. „Merita amintit ca valorificarea stiintifica a rezultatelor cercetarilor arheologice a implicat colaborarea arheologilor nemteni cu diversi specialisti, din domenii diferite, de la centre universitare si de cercetare din România, dar si din Germania. În acest fel, patrimoniul arheologic medieval si din perioada moderna, descoperit în Târgu Neamt, beneficiaza de o valorificare completa, atât stiintific, publicistic, dar si expozitional. Expozitia vine sa confirme faptul ca trecutul istoric al Târgului Neamt a fost unul interesant, evolutia urbana fiind într-o dinamica permanenta, fapt lesne de observat prin complexitatea vestigiilor arheologice”, a adaugat cercetatorul stiintific.
Ce mâncau oamenii Evului Mediu, cum era clima acelor vremuri, ce îndeletniciri si chiar tabieturi aveau cei de acum câteva secole, sunt detalii care vor putea fi descoperite în aceasta expozitie, ce va fi accesibila publicului pâna în luna septembrie.
Veche fotografie color
Echipa Arhivei de Imagine a Muzeului Taranului (MNTR) a descoperit una dintre foarte putinele fotografii color realizate prin procedeul autocromiei în spatiul românesc înainte de Primul Razboi Mondial si conservate pâna azi.
Potrivit unui comunicat al muzeului este poate singura fotografie color a unui interior de muzeu românesc de la început de secol XX documentata pâna în prezent – si cu siguranta una dintre foarte putinele imagini cunoscute ale primei expuneri a Muzeului de Arta Nationala în localul vechii Monetarii de la sosea (1907-1912).
Conform lui Theodor Ulieriu-Rostas, cercetator în cadrul Arhivei de Imagine a MNTR, „în spatiul românesc, autocromiile au fost si ramân o raritate”. „Stiam de mai multa vreme ca Muzeul de Arta Nationala si Etnografie al lui Tzigara-Samurcas comandase la începutul anului 1910 fotografului bucurestean Franz Duschek Jr. «patru cliseuri în culori dupa sistem Lumiere» cu vederi din muzeu – ceea ce era în sine o informatie interesanta pentru circulatia timpurie a procedeului în spatiul românesc, dar autocromiile nu pareau sa fi lasat nicio urma în evidenta istorica a arhivei. Am descoperit prima si deocamdata singura autocromie conservata în Arhiva de Imagine în cursul procesului de cercetare sistematica a fondului nostru de clisee pe sticla (alb-negru): autocromia fusese inventariata astfel la începutul anilor ’50 si de atunci nimeni n-o recunoscuse ca atare”, a precizat cercetatorul.
Muzeul National al Taranului Român detine una dintre cele mai importante colectii de arhiva etnografica din tara: peste 80.000 de artefacte ce surprind viata de la sat si de la oras din ultimii 150 de ani, între care si fotografii, înregistrari audio-vizuale, note de teren si dosare de cercetare, jurnale, albume de familie, proiecte de arhitectura, modele decorative si obiecte de arta naiva taraneasca.
Cercetarea si digitizarea patrimoniului fotografic reprezinta o prioritate pentru Muzeul Taranului. Doar în cursul anului 2023, în cadrul proiectului „Draga Arhiva. Laborator de Inovatie Muzeala”, peste 1.000 de fise de obiect au fost actuali-zate cu informatii de specialitate, parte dintr-un proces amplu si de durata dedicat documentarii aprofundate a colectiilor de fotografie veche, informeaza Agerpres.
NICUSOR DINCA
Comentarii