Ne simtim fascinati de indivizi malefici, alaturi de care nu am dori, de fapt, sa ramânem nici macar câteva secunde, dar cu toate acestea ei exercita asupra noastra o magie irezistibila.
De acest lucru si-au dat seama, de multa vreme, si producatorii de filme, care au facut din personaje sumbre, diabolice, niste veritabili eroi – si este suficient sa vedem pelicule precum „Nasul”, „Scarface” sau „Nascuti asasini” ca sa realizam justetea acestei afirmatii.
Din aceeasi categorie face parte si productia „Bonnie si Clyde”, ecranizarea romantata a vietii si mortii celui mai faimos cuplu de asasini din istoria Americii, ecranizare laureata cu Oscar si de la a carei premiera se împlinesc chiar astazi 54 de ani.
– Jack L. Warner, mogulul studiourilor Warner Brothers, care au realizat filmul, a fost atât de convins ca acesta va fi un fiasco, încât, în loc sa-i ofer producatorului Warren Beatty (care a jucat si rolul principal masculin) o suma fixa, a stabilit sa-i acorde 50% din încasari. A mizat complet gresit, fiindca filmul a avut un succes colosal, cu încasari de peste 70 de milioane de dolari!
– Initial doar producator, Warren Beatty a vrut sa o distribuie în rolul lui Bonnie pe sora lui, Shirley MacLaine. Ulterior însa, a preluat el însusi rolul lui Clyde si a trebuit sa renunte, din motive evidente, la ideea de a o avea drept partenera pe MacLaine.
– Într-o zi, pe când se afla pe platourile de filmare, unul dintre actori, Gene Hackman, a fost abordat de un necunoscut, care i-a spus: „La naiba, Buck (fratele mai mare al lui Clyde Barrow) n-ar fi purtat niciodata o palarie asa de caraghioasa”. Hackman l-a privit si a vazut ca era un batrân fermier texan, care s-a prezentat: „Sunt nepotul fratilor Barrow!”
– Faye Dunaway ar fi dorit ca personajul ei sa poarte pantaloni, ca adevarata Bonnie Parker, pentru a se putea misca mai lejer. Dar costumiera Theodora Van Runkle a sugerat o îmbracaminte mai eleganta, cu fusta, camasa si boneta, care a generat o veritabila moda la sfârsitul anilor 1960. Ulterior, actrita a insistat ca Van Runkle sa-i croiasca toate costumele din filme.
– Pentru a accentua atmosfera terifianta de film cu gangsteri, Warren Beatty a cerut ca zgomotul împuscaturilor sa fie mult mai puternic decât restul fondului sonor, provocând o presiune suplimentara asupra spectatorilor.
– Dornic sa prezinte o versiune a povestii celor doi banditi cât mai apropiata de realitate, Warren Beatty i-a prezentat scenariul si singurei supravietuitoare a bandei, Blanche Barrow, cumnata lui Clyde. Aceasta a aprobat scenariul, dar ulterior regizorul l-a modificat substantial. Blanche Barrow a mers sa vada filmul alaturi de al treilea sot al ei si „a intrat în pamânt de rusine”, din cauza felului cum a fost portretizata. De altfel, ea a dat în judecata studiourile Warner Bros din acest motiv. Cu toate acestea, actrita Estelle Margarete Parsons, care a interpretat-o în film, a primit Oscarul pentru „cea mai buna actrita în rol secundar”.
– Într-una din scene, în timp ce jefuieste o banca, Clyde îi spune unui fermier ca-si poate pastra banii personali, pe care omul voia sa-i depuna la banca, în-trucât el jefuieste banci, nu fermieri. Scena a fost reala, doar ca a avut alt protagonist – faimosul jefuitor Pretty Boy Floyd, un veritabil „haiduc american”.
– Una dintre scene prezinta rapirea lui H.D. Darby, un antreprenor de pompe funebre, de catre banda Barrow. Darby a fost eliberat câteva ore mai târziu, iar la un moment dat Bonnie i-a spus, aflând ce meserie are: „Poate într-o zi o sa ai grija chiar de mine.” Dupa numai un an, Darby a fost cel care s-a ocupat de înmormântarea celor doi banditi, ucisi de politie.
– Înainte de începerea filmarilor, Faye Dunaway a trebuit sa slabeasca 13 kg, pentru a semana cât mai mult cu personajul interpretat. Pentru aceasta, pe lânga o dieta stricta, ea si-a agatat greutati de glezne, care sa o ajute sa arda kilogramele în plus mai rapid. Îsi dadea jos greutatile doar când dormea sau facea dus.
– Responsabilul cu imaginea, Burnett Guffey, deja câstigator al Oscarului pentru „De aici în eternitate” (1955) a avut numeroase dispute pe teme artistice cu producatorul Arthur Penn, dar si-a impus aproape de fiecare data punctul de vedere. Si nu a facut-o în zadar, întrucât el va primi Oscarul, tot pentru imagine, si pentru „Bonnie si Clyde”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii