Trecerea de la sezonul rece la cel de tranzitie catre vara, adica de la temperaturi scazute si zile intunecoase, la caldura si lumina, are – in mod paradoxal – si capacitatea de a genera stari nefaste pentru organismul uman, si acest lucru se intampla mai ales la persoanele cu predispozitie catre afectiuni sezoniere. Asemenea patologii sunt numite de medici „sindromul de primavara” sau „astenie de primavara”. Haideti sa descoperim impreuna cum le identificam si cum le combatem.
Boli ascunse de oboseala
Astenia este o stare de oboseala, care poate sa ascunda insa numeroase maladii. De aceea, trebuie facuta distinctia clara intre oboseala normala sau fiziologica (consecinta a unui efort fizic intens, a unui surmenaj, a unui stres emotional) si cea patologica, anormala (survenita rapid si persistenta, legata de factori psihici – in 80% din cazuri – sau fizici).
Dintre numeroasele cauze posibile, mentionam: hepatita virala, mononucleoza infectioasa, tuberculoza, bruceloza, virusul HIV; diverse cazuri de cancer si tratamentele clasice ale acestora; diabet, insuficienta renala cronica, hiperparatiroida, tulburari de ioni sangvini (potasiu, sodiu); hipotiroidie, lupus, sarcoidoza; bolile hepatice si cele neurologice (Parkinson, scleroza in placi, isterie, apnee, intoxicatie cu somnifere, miopatii etc.); toate tipurile de anemii, unele afectiuni digestive, anumite medicamente (neuroleptice, beta-blocante s.a.), maladiile cardiovasculare. Cauzele functionale sunt dominate de depresii si de tuburari nevrotice.
Simptome
Pacientul trebuie sa cunoasca bine si sa descrie corect caracteristicile oboselii pe care o resimt (permanenta sau tranzitorie, momentul zilei, cand apare astenia, circumstantele de declansare) si semnele care o insotesc (pierderea poftei de mancare, slabiciune). Astfel, o oboseala care creste in intensitate in cursul zilei trimite mai degraba catre o cauza organica. Invers, daca oboseala survine dimineata, insotita de semne de delasare, lipsa de interes pentru lucrurile cotidiene, ingrijorare, agresivitate, pierderea poftei de mancare, tulburari de memorie, probleme de sexualitate, de somn, toate acestea fac trimitere catre o cauza functionala.
Consultatia medicala trebuie sa fie completa si minutioasa, atunci cand se cauta eventuala existenta a uneia dintre cauzele organice mentionate mai sus: examen cardio-vascular, pulmonar, neurologic, digestiv. In urma dialogului cu pacientul, pot aparea insa elemente care sa faca trimitere catre o cauza functionala, uneori dificil de a fi pusa in evidenta. Examinarile medicale si analizele complementare sunt recomandate in functie de datele rezultate in urma interogarii pacientului si a examinarii care permite orientarea diagnosticului catre un tip de cauze particulare.
Evolutie si tratament
Evolutia bolii este dependenta de cauza subiacenta. Evolutia sindromului de oboseala cronica este intotdeauna pozitiva, in sensul vindecarii maladiei, in cateva luni sau ani. Cel mai frecvent, diagnosticul este evident si nu permite confuzia cu alte diagnostice. Problema principala este de a determina cauza asteniei.
Prevenirea oboselii se bazeaza, in primul rand, pe o igiena de viata satisfacatoare: odihna suficienta (in medie, 8 ore de somn pe noapte), echilibru nutritional. Cand s-a depistat o cauza – fie ea organica sau functionala –, tratamentul prescris de medicul specialist va fi exact cel al cauzei. In absenta unei cauze evidente, prescrierea de stimulente se poate dovedi eficace, acestea fiind numite antiastenice. In general, este vorba despre medicamente care contin aminoacizi, vitamine, oligoelemente, care – in caz de carenta – aceasta se traduce la om printr-o oboseala accentuata. De asemenea, in aceleasi situatii pot fi folositi si stimulenti pe baza de cofeina, de deanol sau de alte substante.
Tratamentul sindromului de oboseala cronica (implicit, si al asteniei de primavara) face apel la antidepresive, asociate cu o psihoterapie. De asemenea, se recomanda o alimentatie bogata in cereale integrale, fructe si legume proaspete, miere, dar si un tratament de o luna si jumatate, dupa cum urmeaza. Polen – doua lingurite cu varf, puse intr-o cana cu apa sau cu suc de fructe proaspat, preparat care se bea inaintea mesei de dimineata. Magneziu – 300 de miligrame pe zi, sub forma – de exemplu – de comprimate lactate de magneziu, care se vor lua in doua doze: una in timpul micului-dejun si a doua in timpul cinei.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii