Traiti sub presiune? Daca raspunsul este afirmativ, atunci aflati ca stresul gestionat in mod gresit are printre efectele importante si cresterea masei corporale – un alt pericol major pentru sanatate. Asadar, daca ne ingrasam peste limita admisa, nu trebuie sa dam vina doar pe alimentatie (cantitatea si mai ales calitatea hranei), deoarece exista factori coalizati in a ne face rau. Sa fim totusi optimisti: exista si solutii eficiente de rezolvare a problemei. Dupa cum se stie, stresul e o reactie normala de adaptare a organismului, mecanismul sau fiind intotdeauna acelasi.
El pune organismul sub tensiune, pentru a-l pregati sa fuga, sa se lupte sau, daca aceste optiuni sunt imposibile, sa se recunoasca invins. In a doua faza este insotit de cresterea nivelului de cortizol, acesta avand rolul de remediere a eventualelor leziuni (gratie efectului antiinflamator). Dar, daca in prima etapa creste adrenalina si totodata tendinta de ardere a caloriilor, acum organismul se pregateste sa intampine un nou stres, stocand caloriile disponibile (zaharuri si grasimi). Iata cum reactioneaza cel mai prompt cateva dintre elementele cele mai importante ale corpului uman:
– CREIERUL confruntat cu cresterea nivelului de cortizol stimuleaza fabricarea de neuro-peptide Y, care favorizeaza asimilarea alimentara, iar productia sa de serotonina – implicata in starea de satietate – se deregleaza, si de aici acele porniri aproape necontrolate de a manca mai tot timpul, ca si impulsul de a consuma cat mai multe dulciuri.
– sangele. Dupa ingestia de alimente dulci, nivelul insulinei fabricate de pancreas urca vertiginos. Daca acesta ajuta magneziul sa patrunda in celule, in acelasi timp amplifica stocarea grasimilor, de unde rezulta o sigura crestere in greutate.
– glandele suprarenale, sub efectul stresului, sunt cele care produc hormonul numit cortizol, cel ce provoaca reactii in lant in intregul organism!
– celulele adipoase. Ca raspuns la cresterea nivelului de cortizol, se diminueaza cantitatea de leptina de aceste celule, rezultatul fiind trecerea corpului pe „avarie”; el percepe o carenta de grasimi si in consecinta incepe sa-si faca provizii cat mai multe din grasimile inca existente, pentru zilele negre ce i s-au anuntat.
Evolutii si solutii
Exista prin urmare doua tablouri clinice diferite. Cand metabolismul insulinei s-a dereglat, creste cantitatea de grasime de pe abdomen. O schema frecvent intalnita la barbati si la femeile aflate in pre-menopauza. Ea majoreaza riscul imbolnavirii de diabet de tip II si de boli cardiovasculare. Solutia ar fi sa se puna in practica o noua modalitate de hranire, adoptand un regim de inspiratie asa-zisa „cretana”, bogat in fructe, legume, seminte si simultan o activitate fizica regulata, recomandata fiind durata de 45 de minute, de cel putin trei ori pe saptamana. In stadiul respectiv, este utila prescrierea de suplimente cu continut de omega 3, antioxidanti si modelatori de insulina, cum este cromul.
Al doilea tablou clinic – cresterea productiei de serotonina, care ajuta la apararea organismului impotriva agentilor stresanti – duce, prin persistenta fenomenului, la epuizarea capacitatilor de producere a acestui hormon. Carenta se traduce prin stari de iritare nervoasa si prin tendinta de a manca des, in special dulciuri. Senzatia de saturare, pe care serotonina o controleaza in mod normal, acum nu mai intalneste oprelisti si cresterea in greutate a subiectului e din ce in ce mai evidenta.
Specialistii ofera si in asemenea cazuri solutii eficiente. Serotonina trebuie adusa la un nivel normal, prin adaptarea alimentatiei la subiect, conform unei succesiuni cronologice riguros respectate. Proteinele (carne, peste, oua) se vor consuma exclusiv dimineata si la pranz, insotite de legume si de fructe. Glucidele lente, cereale si fructe, consumate la masa de seara, constituie elementele de baza pentru recuperarea deficitului functional de serotonina. Nutritionistii mai recomanda, de asemenea, produse dietetice care, ingerate in jurul orelor 17.00, fac sa dispara tendinta nesanatoasa de a manca frecvent in cursul dupa-amiezelor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii