Fumatorii sclavii nicotinei

          Oamenii de stiinta care se ocupa de fenomenul tabagismului sustin ca acesta se raspândeste în lume ca o epidemie de moda si comportament, plecata din tarile industrializate si bogate spre tarile în curs de dezvoltare. Si, în ciuda programelor antifumat lansate de OMS, de aliantele tarilor hotarâte sa lupte împotriva acestui drog, de restrictiile impuse de legile adoptate de guvernele diferitelor state pentru a limita fumatul în locurile publice, a avertismentelor înscrise pe fiecare pachet de tigari, productia de tigarete se dezvolta iar comertul cu aceste produse functioneaza pe masura.

          Oamenii de stiinta care se ocupa de fenomenul tabagismului sustin ca acesta se raspândeste în lume ca o epidemie de moda si comportament, plecata din tarile industrializate si bogate spre tarile în curs de dezvoltare. Si, în ciuda programelor antifumat lansate de OMS, de aliantele tarilor hotarâte sa lupte împotriva acestui drog, de restrictiile impuse de legile adoptate de guvernele diferitelor state pentru a limita fumatul în locurile publice, a avertismentelor înscrise pe fiecare pachet de tigari, productia de tigarete se dezvolta iar comertul cu aceste produse functioneaza pe masura. Datele statistice nu pot sustine ca „epidemia tabagismului” ar da semne de… lipsa de aer.
          
          Harta fumului de tigara
          
          În întreaga lume, barbatii fumeaza mai mult decât femeile. Se apreciaza ca aproximativ 65% dintre fumatori sunt barbati, desi fumatoarele, în special cele tinere, tind sa modifice procentul în „avantajul” lor. Oricum, în Bangladesh, India, Nepal si Thailanda, femeile formeaza majoritatea fumatorilor. În Europa, 50% dintre adulti fumeaza în medie 15 tigari pe zi, în Olanda 10% dintre scolarii între 11-15 fumeaza, iar în Franta pâna la 30% dintre tinerii între 10-17 ani încep sa deprinda acest obicei. În Asia, 40% din oameni fumeaza, procentul crescând pâna spre 60% în Japonia si Filipine. În America Latina, circa 45% dintre barbati sunt fumatori si 18% dintre femei. Cel mai putin se fumeaza în Africa, explicatia fiind legata de venitul scazut al populatiei rurale. Statele Unite si Canada sunt singurele tari din lume care în ultimele 2-3 decenii, ca urmare a intenselor campanii antitabac, au înregistrat scaderi ale numarului fumatorilor. La sfârsitul anilor 80, Canada spera ca în urmatorii 20 de ani sa fie eliberata de tutun, dar se pare ca aceasta speranta e totusi departe de a deveni realitate.
          
          Tutunul, pe banca acuzarii
          
          Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca tutunul este cea mai mare cauza evitabila a unei sanatati mediocre în lume iar studiile epidemiologice îi confirma din plin aceasta evaluare. Fumatorii prezinta un risc al îmbolnavirilor cardiovasculare cu 70% mai ridicat fata de nefumatori, iar riscurile de moarte subita sunt de 2-3 ori mai mari pentru cei ce consuma doua pachete de tigari pe zi. Anual, tutunul produce peste un milion de victime în lume. Statisticile arata ca folosirea tutunului face ca mortalitatea la fumatori sa depaseasca cu 30% mortalitatea la nefumatori. Evident, procentul de mortalitate creste o data cu consumul – cu numarul de tigari fumate zilnic si cu vârsta la care s-a început fumatul. Cea mai crescuta mortalitate se constata la fumatorii cuprinsi între 45-54 de ani, în raport cu grupele mai tinere sau mai vârstnice. Fumatorul multiplica cu 2 riscul de a muri înainte de 65 de ani. O cohorta de boli sunt puse pe seama fumatului: cancerul pulmonar, bronsita cronica, emfizemul pulmonar, cardiopatia ischemica etc.
          
          Intoxicatii cu nicotina
          
          Tutunul actioneaza asupra organismului uman ca o substanta toxica, asa ca nu-i de mirare ca fumatorii se pot confrunta cu doua tipuri de intoxicatii, una acuta, alta cronica.w Intoxicatia acuta se declanseaza în special la fumatorii începatori, dar poate aparea si la cei vechi, ca urmare a unui exces de fumat. Simptomele sunt neplacute, pentru ca se manifesta prin senzatia de greata, ameteli, paloare, transpiratie, lipotimie, tahicardie, jena respiratorie, varsaturi. Pentru aceasta stare nu exista nici un tratament specific, în afara întreruperii imediate a fumatului, aerisirea încaperii sau iesirea în aer curat.w Intoxicatia cronica se manifesta mai discret, printr-un ritm accelerat cardiac, apetit redus, scaun diareic dupa folosirea primei tigari de dimineata, dificultate în respiratie la orice supradozare de efort, expectoratie, tuse. Gravitatea acestei intoxicatii consta în riscurile si complicatiile care pot surveni la nivelul organelor interne, cauza principala fiind scaderea rezistentei generale a organismului prost oxigenat si supus consecvent iritatiei noxelor care se gasesc în tutun.
          
          Consecinte grave
          BronSita cronicA Si emfizemul pulmonar. Bronsita consta în inflamatia bronhiilor, adica a ramurilor arborelui respirator care, din trahee, duce aerul la alveolele pulmonare, unde se produc schimburile gazoase – eliminarea bioxidului de carbon si fixarea oxigenului pe hemoglobina din sânge. Emfizemul pulmonar este, la rândul lui, o afectiune care duce la scaderea suprafetei alveolare, deci a suprafetei schimburilor gazoase, precum si la scaderea elasticitatii pulmonare. Când atât emfizemul pulmonar, cât si bronsita cronica sunt instalate, medicii pun diagnosticul de pneumopatie cronica obstructiva. Principala anomalie constatata la fumatori este strâmtorarea progresiva si ireversibila a cailor respiratorii. Nefumatorii rar dezvolta o pneumopatie cronica obstructiva; poluarea atmosferica sau expunerea profesionala la diferite noxe afecteaza mai putine persoane decât fumatul. Încetarea fumatului dupa ce se diagnosticheaza aceasta boala duce la disparitia tusei si a expectoratiei, care se numara printre simptomele acestei boli si la ameliorarea sau cel putin la încetinirea alterarii functiei pulmonare.
          Cardiopatia ischemicA este reprezentata de un circuit deficitar la nivelul inimii, prin micsorarea afluxului de sânge arterial. Pe lânga tutun, la aparitia ei sunt implicati si alti factori: hipertensiunea arteriala, excesul de grasimi din alimentatie si mostenire ereditara.
          Dintre acesti factori, tutunul este principalul element care poate fi înlaturat. Experientele au aratat ca pâna si concentratiile reduse de carboxihemoglobina (substanta nociva eliminata de fumul de tigara) provoaca leziuni de ateroscleroza (depunere de grasimi pe peretii arterelor). În gudronul inhalat o data cu fumul de tigara se gaseste si cadmiu, un metal nociv pentru organism, care este neutralizat de vitamina C. La fiecare tigara fumata, organismul consuma circa 2 mg de vitamina C. Scaderea cantitatii de vitamina C din organism diminueaza arderile si favorizeaza acumularea de grasimi în sânge, care încep sa se depuna pe peretii arterelor, diminuându-le calibrul si micsorând astfel afluxul de sânge oxigenat.
          Arterioscleroza obliterantA sau boala ischemica a gambelor apare din aceleasi motive ca si cardiopatia ischemica. În SUA s-a constatat ca trei sferturi din pacientii cu aceasta maladie sunt fumatori.
          Ulcerul gastro-duodenal. Riscul de a face ulcer este de doua ori mai mare la fumatori decât la nefumatori. Bolnavii constata adesea ca durerile cresc când fumeaza iar medicii constata ca pacientii fumatori raspund mediocru la tratamentul antiacid administrat si, de asemenea, ca la acestia cicatrizarea leziunilor este mai lenta. Procentul de mortalitate este de 3-4 ori mai mare la fumatori decât la nefumatori.
          Cancerul pulmonar. La începutul anilor 1950, tigara a fost desemnata pentru prima data drept una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar. Cancerul pulmonar apare la barbat în preajma vârstei de 60 de ani. Sub 50 de ani, procentul îmbolnavirilor este relativ scazut, deoarece este necesar un timp în care substantele nocive sa actioneze asupra plamânilor. În ultimii 30 de ani, si la femei mortalitatea prin aceasta boala este în crestere, din cauza consumului marit de tigarete. Riscul de cancer pulmonar scade la persoanele care renunta la fumat.