Se trezesc cam pe la pranz (eventual, dupa ce au stat treji pana dupa miezul noptii), ii atrage riscul, dar inghit cu noduri ori resping de la inceput sfaturile adultilor. Adolescenta, se spune, este varsta marilor intrebari, insa e cea a marilor pericole. De ce? Pentru ca acum individul uman nu mai este copilul aflat sub ocrotirea parintilor, insa vulnerabilitatea lui este ridicata, el putandu-se confrunta cu amenintari pe care nu stie sa le gestioneze. Sanatatea sa poate avea astfel de suferit si cateodata urmarile nefaste se manifesta toata viata. Iata doar cateva situatii generale de acest fel.
Nevoia acuta de somn
Adolescentii se afla mai mereu intr-o lipsa (respectiv nevoie) cronica de somn. Studiile cele mai recente arata ca in perioada anului scolar ei dorm in medie cu doua ore si jumatate mai putin decat are nevoie organismul lor, ceea ce explica in buna parte manifestarile aparent capricioase, somnolenta, lipsa de concentrare, care apar mai ales dimineata, dupa trezirea fortata. Cu toate acestea, e imposibil pentru un tanar sa se culce inainte de orele 2300, de miezul noptii ori chiar pe la 1000 dimineata. „Vinovat” ar fi orologiul lor biologic.
Cercetatorii americani au masurat, in saliva catorva sute de adolescenti, nivelul melatoninei – hormon care regleaza ciclul veghe/somn de-a lungul intregii zile. S-a constatat ca acesta urca ziua si coboara seara, mai tarziu decat la copii si la adulti. Iata de ce adolescentii incep sa fie vioi dupa-amiaza si plini de energie seara; cu-atat mai mult, cu cat Internetul si jocurile video ii tin concentrati. Singura modalitate de a preveni problemele mai grave pe termen lung este evitarea excitatilor de orice fel, seara, favorizarea activitatilor menite sa-i invioreze dimineata (dus, gimnastica) si – ceea ce de obicei se face exact pe dos – pastrarea programului din timpul saptamanii si in week-end, fara decalaje traduse prin clasicul „duminica dorm mai mult”.
Amenintarea drogurilor
Cu cat consumul de droguri incepe mai devreme, cu atat riscul instalarii dependentei si cel al alterarii cerebrale sunt mai ridicate. Adolescenta e perioada de maturizare a circuitului cerebral al motivatiei si al recompensei, ceea ce se traduce prin cautarea senzatiilor tari si a situatiilor ce implica riscuri. Aceste circuite sunt mult influentate si de asa-numitele substante canabinoide si opioide (produse de organism), care actioneaza fixandu-se pe receptori din anumite zone ale organismului. Or, drogurile artificiale se fixeaza pe aceiasi receptori, perturbandu-le activitatea.
Canabisul produce afectiuni la peste 10% din consumatori, putandu-se ajunge la schizofrenie. Cocaina si heroina duc rapid la dependenta. Cel mai periculos e insa alcoolul – un drog „legal” – intrucat distruge neuronii. Studiile efectuate pe subiecti alcool-dependenti fara tulburari psihice sau sociale au relevat alterarea circuitelor neuronale, diminuarea materiei cenusii si a celei albe. Mai ales din cauza posibilitatii de consum neingradite de lege, si fumatul reprezinta un pericol major, fenomen planetar de multa vreme scapat de sub control si care face ravagii, chiar de la varste premergatoare adolescentei.
Un ajutor… nociv si violenta virtuala
Medicamentele din aceasta categorie atunci cand unele patologii se manifesta in mod sever, de pilda aparand un risc suicidar. Totusi, in mod normal, prescrierea lor se face rareori la prima consultatie si niciodata fara o stricta supraveghere medicala si fara o psihoterapie asociata. S-a remarcat ca, la unele animale, substanta numita fluoxetina are efecte vatamatoare asupra cresterii si asupra maturizarii sexuale. La om, exista chiar riscul reactivarii ideilor de sinucidere, la inceputul tratamentelor.
Totusi, daca adultul reactioneaza favorabil la antidepresive, administrarea acestora in cazul adolescentilor trebuie facuta cu mare prudenta, deoarece tentativele suicidare pot reveni. Interesant (dar si foarte grav) este faptul ca, la 17-18 ani, consumul declarat de psihotrope e mai mare decat cel indicat de prescriptiile pe retete, ceea ce inseamna ca exista un circuit periculos in afara celui medical. In fine, mai mentionam fugitiv un fenomen de o amploare greu de controlat: influenta nociva a filmelor si a jocurilor video violente. Vizionarea unor asemenea imagini provoaca, la varste de 9-13 ani, activarea unei retele cerebrale implicate in reflexul de frica si in cel ce pregateste subiectul pentru riposta.
La fel, intre 18 si 26 de ani, violenta video desensibilizeaza jucatorul. Altfel spus, adolescentii devin, in acelasi timp, mai agresivi si mai lipsiti de sentimente umane. Mai mult decat atat, expunerea repetata la violenta virtuala diminueaza controlul cerebral sl comportamentelor agresive, deci subiectii recurg mai usor la violenta. In acest context, se mentioneaza o riposta a producatorilor de jocuri video, care ar fi chiar ilara, daca nu ar reprezenta o proba de cinism fatis: ei spun ca industria pe care o reprezinta seamana cu cea a tutunului. E adevarat, insa si efectele dramatice asupra sanatatii consumatorului adolescent sunt la fel de condamnabile!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii