Este o eroare sa se considere ca singura modalitate de a respira a omului consta în introducerea în organism, prin inspiratie, a oxigenului – combustibil într-adevar vital, si eliminarea, prin expiratie, a bioxidului de carbon – deseu metabolic nociv. Un alt fel de.
Este o eroare sa se considere ca singura modalitate de a respira a omului consta în introducerea în organism, prin inspiratie, a oxigenului – combustibil într-adevar vital, si eliminarea, prin expiratie, a bioxidului de carbon – deseu metabolic nociv. Un alt fel de… respiratie consta din nevoia organica a omului de a inspira… lumina, în special lumina naturala. Medicii considera ca „foamea” fiintei umane de lumina naturala este identica, din multe puncte de vedere, cu „foamea” sa de oxigen. Lumina solara hraneste cu mici exceptii toate celulele vii, toate organismele vii, de la virus pâna la om.
Hrana pentru trup si minte
De ce este considerata lumina naturala un fel de hrana pentru fiintele vii? Pentru ca ea exercita un efect stimulator general asupra organismului, dupa cum întunericul, exercita un efect contrar, inhibitor.
Nu mai este nici un mister pentru oamenii de stiinta faptul ca, insuficienta radiatiilor luminoase din timpul iernii încetineste metabolismul bazal si influenteaza continutul sangvin pe linie de fosfor si fier, saracindu-l. Este un lucru unanim acceptat, de asemenea, ca insuficienta în radiatii luminoase afecteaza dezvoltarea armonioasa, completa, nu numai a fizicului, ci si a functiilor intelectuale. Nu întâmplator, medicii si asistentele medicale de ocrotire insista atât de mult în recomandarile pe care le fac tinerelor mame, pentru a-si expune cât mai mult posibil copiii nou-nascuti la lumina naturala. Cu mai bine de un deceniu si jumatate în urma, observatiile facute de o infirmiera canadiana pe seama muncii ei de zi cu zi, privind dezvoltarea diferita a nou-nascutilor amplasati în saloane mai luminoase sau mai întunecoase si-au gasit ulterior confirmarea în cercetarile pe aceasta tema: creierul nou-nascutilor al caror patut era asezat spre fereastra, în zona cea mai bine luminata a încaperii, se dezvolta mai bine decât creierul copiilor situati la distanta de fereastra. Apoi, cercetatorii britanici si americani au demonstrat ca expunerea la lumina solara poate, în cazul nou-nascutilor prematuri sa ajute într-un mod spectaculos la recuperarea mult mai rapida a handicapului datorat nasterii înainte de termen. Numeroase clinici din lume sunt astfel construite încât expunerea la lumina naturala a prematurilor sa poata contribui la schemele de tratament.
Fie ca e vorba de nou-nascuti, copii sau adulti, lumina exercita pe cale cortico-viscerala efecte complexe, reglatoare asupra majoritatii functiilor organismului (piele, ochi, sistem nervos, functii metabolice si cardiorespiratorii…).
Lumina, ceasul care regleaza bioritmurile
Conditionarea bioritmica a functiilor organismelor vii nu mai este nici ea o necunoscuta. De altfel, de foarte mult timp se cunoaste faptul ca un infailibil metronom cosmic exercita influente precise asupra universului si a vietii, toate formele care tin de biologia materiei vii supunându-se unor ritmuri nu numai inevitabile, ci si profund modificatoare. Or, succesiunea noapte-zi sau cea a anotimpurilor sau a fazelor Lunii… se pot traduce, în ultima instanta, prin cantitatea diferita de lumina care le conditioneaza, lumina fiind din acest punct de vedere cel mai puternic sincronizator. Iar dominatia bioritmurilor, implicit a luminii, este resimtita nu doar de fiecare animal sau planta în parte, ci si aproape de fiecare din organele lor constitutive.
Ritmul circadian (diurn, adica de circa o zi) îsi spune cuvântul, de exemplu, chiar la nivel celular, intervenind în modificarea dimensiunii nucleilor (mai mari peste zi, începând cu lumina de dimineata, si mai mici peste noapte). La om se cunosc deja majoritatea fenomenelor legate de ritmul circadian (pulsul, temperatura, consumul de oxigen si eliminarea de bioxid de carbon, ventilatia pulmonara, cantitatea de urina excretata etc.). De asemenea, raportul între catabolismul din timpul zilei (care elibereaza energia de care avem nevoie) si cel din timpul noptii e diferit. Ziua, secretia de adrenalina este crescuta, dinamizând prin procesele pe care le declanseaza activitatea celulelor cortexului care intra astfel în stare de maxima functionare. Noaptea în schimb, hormonii secretati de glanda suprarenala diminueaza întreaga activitate a organismului.
Lumini si umbre… asupra luminii
Lumina solara exercita, asadar, efecte benefice dintre cele mai complexe asupra organismului uman, unele deja cunoscute de oamenii de stiinta, altele nu. Date noi de observatie si de cercetare propriu-zisa întregesc însa continuu dosarul influentei luminii asupra biologiei umane. O constatare interesanta, de exemplu, a fost facuta de catre un grup de cercetatori de la universitatea din California (Statele Unite), în sensul ca lumina naturala poate distruge nu numai bacterii, cum se stia de altfel, ci si unele celule canceroase. Cercetatorii au prelevat celule dintr-o tumoare canceroasa cerebrala, pe care le-au amplasat în mediu de cultura caruia i s-a adaugat porfirina, element chimic deosebit de sensibil la lumina. Apoi, cultura a fost expusa la lumina fluorescenta (apropiata de cea naturala, solara) si au constatat ca dupa doua ore si jumatate celulele canceroase au murit. Ulterior, cercetatorii au descoperit ca celulele maligne din tumoarea de creier experimentata erau distruse într-un procent foarte accentuat, de pâna la 90%, daca infiltrau în însasi structura tumorii lumina fluorescenta cu ajutorul unor tuburi din sticla foarte subtiri.
Dar, chiar daca la ora actuala lumina continua sa reprezinte o zona… cu lacune, cu pete „întunecate” pentru pretentiile stiintei medicale (deopotriva si ale fizicii), e cert ca acest dar al naturii are legatura directa sau indirecta cu sanatatea si ca trebuie considerat un medicament deosebit de eficace, cu spectru larg de actiune, fara contraindicatii, distribuit… gratuit. Ramâne la latitudinea noastra sa profitam cât mai mult de el.
Cât de complicata este îmbatrânirea?
O enuntare inspirata a lui Aristotel defineste batrânetea ca o „boala naturala”....
Comentarii