Ni se vorbeste despre binefacerile deosebite aduse sanatatii noastre de consumul de masline, insa extrem de putini stiu ca, in realitate, maslinele necoapte au un gust extrem de amar si nu sunt comestibile!
Pentru a deveni fructele gustoase cu care esti familiarizat, aroma amara trebuie eliminata, iar acest lucru se realizeaza printr-o serie de procese variate. Mai concret, industrializare, deci supunerea acestor fructe unor procese chimice care fac ca ele sa nu mai fie suta la suta naturale, ci partial „artificiale”.
Maslinele se numara printre cele mai vechi alimente cunoscute de om, in pofida faptului ca pentru a fi consumate necesita un anumit grad de prelucrare. Cand ati aruncat o privire intr-un magazin care comercializeaza astfel de produse, ati constatat ca maslinele se gasesc intr-o gama foarte variata de sortimente si pot avea gusturi si culori diferite. In natura insa, toate sunt verzi si necomestibile in starea in care se gasesc. Substanta numita oleuropin, responsabila pentru gustul amar al fructelor proaspete, este eliminata doar prin metode speciale, simpla preparare a produselor nefiind o solutie.
Dulce si amar
Se cunoaste faptul ca maslina cruda este amara, indeosebi daca e verde, fiind necesara fermentarea fructelor (care se face mai repede cu lesie sau mult mai lent cu saramura), pentru indepartarea sursei de gust amar si pentru asigurarea fermitatii corpului maslinei. Piata a fost alcatuita treptat din sortimente variate de masline, realizate din fructe culese in diferite etape ale coacerii lor (cele verzi sunt culese inainte de a intra in parg, cele rosiatice-maronii sunt culese parguite, cele aproape negre sau negre se culeg la maturitatea deplina), dar si supuse unei game foarte largi de tratamente (saramurare uscata ori umeda, uscare, uleiere etc.), care sunt costisitoare si solicitante.
Este evident ca tentatia inducerii in eroare a consumatorilor este mare, iar un consumator neavizat nu va face diferenta dintre maslinele negre obtinute prin tehnici de innegrire si cele care au capatat aceasta culoare la incheierea ciclului de coacere.
Maslinele au de patru ori mai multa substanta grasa decat substanta dulce. In termeni de specialitate, grasimile din masline au o pondere de peste 15% si sunt deosebit de valoroase – binefacatoarele grasimi nesaturate sunt in cantitate de sase ori mai mare fata de grasimile saturate, motiv pentru care lumea medicala, nutritionistii si in general consumatorii informati nu contenesc sa laude virtutile maslinelor si sa incurajeze consumul lor. Totusi, maslinele negre comercializate pe piata noastra sunt intens procesate si contin un exces de sare si otet. Asociatia Americana a Inimii recomanda un consum zilnic de sare aproximat la 1500 mg pentru majoritatea adultilor, in vederea prevenirii afectiunilor cardiovasculare. In schimb, este suficient sa consumam 15-20 de masline procesate si am depasit cantitatea zilnica de sare admisa.
Schimbarea la fata
Pentru a innegri maslinele, producatorii utilizeaza lactatul feros (E585) si gluconatul feros (E579), doi stabilizatori care ar trebui sa nu depaseasca in dieta zilnica cantitatea de 0,8 mg/kg corp. Lactatul feros este un supliment de fier care nu are nicio legatura cu lactatele. De remarcat ca excesul acestui mineral este asociat cu dureri de stomac, greata si varsaturi.
Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor de masline analizate in Romania sunt urmatoarele: masline recoltate in diferite etape de coacere a fructelor, apa, sare de mare, sare, ardei murat, usturoi, ardei rosu, migdale, ansoa, coriandru, ulei de floarea-soarelui, boia iute, boia dulce, cimbru, piper macinat, plante aromatice si otet.
Cantitatea neta de masline din ambalajele analizate variaza intre 40% si 60%. In cele 20 de produse analizate s-au identificat 9 tipuri de aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: acid citric, acid lactic, acid ascorbic, alginat de sodiu, glutamat de sodiu, lactat feros, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu si gluconat feros.
Aditivi pentru maslinele din Romania
In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in sortimentele de masline analizate, situatia se prezinta astfel: l 65% din sortimentele de masline analizate contin acid lactic; l 60% contin acid citric; l 45%, acid ascorbic; l 35%, gluconat feros; l 20%, alginat de sodiu; l 15% contin glutamat de sodiu; l 5%, lactat feros; l 5%, sorbat de potasiu; l 5% din sortimentele de masline analizate contin benzoat de sodiu.
Precizari pentru sanatatea consumatorilor
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irita pielea, ochii si mucoasele. Poate fi genotoxic si mutagen pentru celulele sangelui uman.
E211 – benzoat de sodiu, conservant cu actiune antibacteriana si antifungica in mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, in reactie cu acidul ascorbic, genereaza benzen, substanta toxica cancerigena.
E270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reactii alergice precum mancarimi, inflamarea limbii si a mucoaselor, respiratie greoaie, secretii nazale, favorizeaza subtierea smaltului dentar si aparitia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producand diverse afectiuni digestive. Alimentele ce contin E 270 nu trebuie consumate de bebelusi si copiii mici pentru ca ei nu detin echipamentul enzimatic necesar metabolizarii acestuia.
E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.
E330 – acidul citric este un agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.
E579 – gluconatul feros este un stabilizator artificial de culoare, care in combinatie cu oxigenul, declanseaza reactia de oxidare in urma careia maslinele verzi sau blonde devin negre. Gluconatul feros provoaca eroziuni la nivelul mucoasei esofagului si stomacului.
E585 – lactatul feros este un stabilizator artificial de culoare, avand acelasi rol tehnologic si aceleasi reactii adverse ca ale gluconatului feros.
E621 – monoglutamatul de sodiu este un potentiator de gust si aroma. Acesta provoaca reactii alergice, dureri de cap si de gat, ameteala, greata, diaree si poate bloca asimilarea vitaminei B6 si a calciului. Deficitul de vitamina B6 genereaza slabiciune musculara, anemie, insomnie, caderea parului, oboseala cronica si tulburari neurologice. Deficitul de calciu provoaca o serie de manifestari, cum ar fi: carcei, pierderi de memorie, fracturi, irascibilitate, astenie, tulburari intestinale si lipsa poftei de mancare. Produsele care contin acest aditiv nu trebuie consumate de catre femeile insarcinate, copiii, hipoglicemicii, batranii sau cardiacii.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii