Vom vorbi in continuare despre un fel de paradox: scleroza multipla (SM), care in ciuda aparentelor nu are nimic in comun cu scleroza persoanelor in etate (diminuarea capacitatii de memorare, de analiza a lucrurilor etc.). Dimpotriva, aceasta maladie afecteaza in majoritatea cazurilor persoanele inteligente si cu un inalt potential creativ. Scleroza multipla este cauza principala a dizabilitatii la adultul tanar, avand o incidenta destul de ridicata: in lume exista 2-2,5 milioane de bolnavi de SM, dintre care peste 450.000 numai in Europa.
Cauze necunoscute
Varsta medie a bolnavilor cu SM este cuprinsa intre 20 si 40 de ani, riscul la femei fiind de 3 ori mai mare decat la barbati. Persoanele cu tenul pielii deschis, firave, cu potential intelectual sporit sunt cel mai des afectate de aceasta boala enigmatica. Din ce cauza? Raspunsul la aceasta intrebare nu a fost gasit nici pana in ziua de azi. Unele ipoteze sugereaza ca tulburarile imune stau la baza declansarii bolii, factorii provocatori putand fi infectiile virale, traumele psihice si fizice, stresul indelungat, modificarile endocrine (hormonale) si alte stari patologice. Se considera ca exista si o predispozitie genetica, care este legata de particularitatile raspunsului imun, dar de fapt SM este o afectiune neurologica cronica, ce afecteaza sistemul nervos central, in mod special creierul si maduva spinarii.
Un drum imprevizibil
Scleroza multipla poate evolua pe patru cai diferite: n recadere-remisiune, cand simptomele pot diminua si apoi reapar la intamplare, dupa cativa ani de la debut; n secundar progresiva, care initial urmeaza dupa o evolutie de tip recadere-remisiune, iar mai tarziu, evolutia bolii devine constant progresiva (cea mai raspandita forma); n primar progresiva, cand boala are o evolutie progresiva de la inceput; este cea mai grava forma a bolii, dar se intalneste mai rar; n forma benigna, cea mai favorabila forma a bolii, dupa cateva acutizari survine o perioada indelungata de remisiune, timp de 15 ani si mai mult. Cauzele acutizarii bolii sunt: boli infectioase (gripa, angina etc.), vaccinarile, interventiile chirurgicale, interventiile stomatologice, traumele sangerande insotite de dureri puternice, perioada dupa nasterea copilului, stresul prelungit, preparatele medicamentoase care stimuleaza imunitatea.
Cum traiesti cu SM
Simptomele din SM variaza de la o persoana la alta, in functie de ce parte a creierului sau a maduvei spinarii este afectata. Deoarece cauza unei noi acutizari poate fi activarea unui focar de infectii din organism, bolnavul cu SM trebuie sa-si controleze starea sanatatii: sa colecteze urina si sangele pentru analiza, sa consulte terapeutul, ORL-istul, stomatologul, urologul, ginecologul pentru a distruge toate focarele de infectii din organism. Bolnavii care sufera de dereglari de echilibru, de vedere, care acuza dificultati in coordonarea miscarilor si prezenta slabiciunii in maini si picioare trebuie sa renunte la conducerea vehiculului, altfel risca sa provoace accidente rutiere grave. La fiecare 2-3 ore, la locul de munca, e foarte bine sa ia mici pauze de 10-15 minute pentru relaxare si alungarea oboselii. Bolnavii de SM sunt capabili sa efectueze acelasi volum de lucru ca si colegii lor sanatosi, doar ca trebuie sa-si sistematizeze actiunile pentru a nu face lucruri suplimentare care ii epuizeaza sau ii streseaza.
Somnul, alimentatia si miscarea
Un somn bun are o semnificatie mai importanta pentru bolnavul de SM in comparatie cu omul sanatos; este nevoie de minimum 8 ore pe zi pentru reimprospatarea fortelor si evitarea surmenajului. Sauna si alte proceduri ce necesita o temperatura ridicata pot contribui la agravarea si progresia simptomelor bolii. S-a demonstrat ca pacientii cu SM tolereaza mai bine frigul decat caldura. Pentru a micsora riscul reaparitiei simptomelor in SM, se recomanda excluderea din alimentatie a carnii, galbenusului de ou, untului de casa ori preparatelor cu frisca. Dimpotriva, produsele din peste au efect protector. Bolnavii cu SM trebuie sa se alimenteze abundent cu fructe si legume proaspete si cu produse ce contin o cantitate sporita de microelemente si vitamine. De asemenea, uleiul vegetal si cel de peste au un efect benefic asupra organismului in SM. Alcoolul ar trebui sa fie exclus din preferintele bolnavilor cu SM, deoarece reprezinta o otrava veritabila pentru invelisul de mielina a celulelor nervoase. Cafeaua nu e interzisa, dar mai bine e sa se consume doar 1-2 cesti pe zi, de preferat dimineata.
La bolnavii cu SM, concomitent cu dificultatile fizice, apar si cele psihologice. Fluctuatiile de dispozitie, frica de moarte, dereglarile de memorie, depresiile apar la 70% din bolnavi. In acest caz, un rol important joaca sprijinul familiei si prietenilor. La un grad mai ridicat al acestor manifestari se recurge la terapia medicamentoasa si la consultatia psihologului. Un element de reabilitare psihosociala poate fi frecventarea teatrului, cinematografului, concertelor. Bolnavii cu SM nu trebuie sa renunte la practicarea sportului. Dimpotriva, pacientii cu SM care fac regulat sport se simt mult mai bine, iar simptomele regreseaza. Cele mai indicate tipuri de sport pentru pacientii cu SM sunt: inotul, mersul sportiv, yoga, fitnessul.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii