Obezitatea, o epidemie… de viitor

          Ideea ca obezitatea este o boala a celor bogati, adica a celor care îsi permit sa manânce mult, a fost de mult contrazisa de cercetarile din întreaga lume. Studiile si statisticile au dovedit deja ca obezitatea afecteaza în egala masura nu numai pe cei care manânca fara masura, ci si pe cei care manânca prost – dezechilibrat din punctul de vedere al principiilor nutritive.

          Ideea ca obezitatea este o boala a celor bogati, adica a celor care îsi permit sa manânce mult, a fost de mult contrazisa de cercetarile din întreaga lume. Studiile si statisticile au dovedit deja ca obezitatea afecteaza în egala masura nu numai pe cei care manânca fara masura, ci si pe cei care manânca prost – dezechilibrat din punctul de vedere al principiilor nutritive.
          
          De fapt, obezitatea este un exces al grasimii din organism, consecinta a raportului deficitar dintre aportul caloric cotidian si cheltuielile energetice; organismul primeste mai mult decât consuma, drept pentru care stocheaza surplusul. Ecuatia pare simpla, ba chiar usor de corectat, dar lucrurile nu stau chiar ca la prima vedere. În realitate, exista o serie de alti factori care se mai adauga predispozitiei la acumularea de kilograme suplimentare sau chiar la obezitate: n ereditatea n traditia si obiceiurile alimentare n sedentarismul n renuntarea la fumat n dezechilibre hormonale (îndeosebi la tineri si femei).
          
          Perioade de risc
          
          Dupa anii 1980, în special în tarile dezvoltate, s-a constatat ca, indiferent de sex, numarul copiilor si adolescentilor de pâna la 17 ani cu exces ponderal si tendinte spre obezitate s-a dublat fata de deceniile anterioare. De asemenea, femeile sunt candidate la exces ponderal în timpul sarcinii, dupa nastere si dupa instalarea menopauzei. Indiferent de vârsta, consecintele obezitatii nu se manifesta doar în probleme de sanatate de ordin fizic, ci si psioho-social, ceea ce impune, pe de-o parte, diagnosticarea precoce a bolii iar pe de alta, masuri de oprirea evolutiei stocarii de kilograme, prin schimbarea stilului de viata si, la nevoie, prin tratament specific.
          
          Adevarat si fals despre „alimentele care îngrasa
          Pâinea, cerealele, cartofii, pastele, fasolea uscata îngrasa, deoarece sunt bogate în glucide.
          Fals. Aceste alimente, bogate în vitamine (în special complexul B), în calciu si alte minerale indispensabile organismului, sunt nu doar indispensabile procesului metabolic, ci si foarte sanatoase. Îngrasa, într-adevar, numai daca sunt asociate cu alte alimente, bogate în proteine si grasimi, cum ar fi carnea sau lactatele grase. Iata de ce 50% dintre caloriile pe care noi le ingeram ar trebui sa provina tocmai din aceste alimente „hulite” pentru potentialul lor de a aduce kilograme suplimentare. Acestea mai au si calitatea de a fi bogate în fibre alimentare, care ajuta la digestie si tranzit intestinal.
          Ce trebuie evitat din cauza combinatiei nefaste? Bunaoara, chipsurile, cartofii prajiti sau cartofii cu maioneza:
          – 100 g chips-uri – 570 calorii
          – 100 g cartofi prajiti – 400 calorii
          – 100 g cartofi cu maioneza – 125 calorii
          Ciocolata este interzisa, pentru ca, fiind „regina dulciurilor”, este si „regina îngrasarii”
          Adevarat si fals. Ciocolata este bogata în lipide (30%) si in zahar, dar, în acelasi timp, este un rezervor pretios de calorii capabile sa ofere organismului energie. Fara îndoiala, ciocolata – chiar si numai doua-trei patratele mâncate o data – reprezinta un aport semnificativ în ratia zilnica de calorii. Exista totusi sortimente de ciocolata care contin cantitati mai mici de zahar – îndeosebi ciocolata alba, fabricata din unt de cacao, lapte si îndulcitori. Contine lipide, dar continutul caloric este relativ moderat.
          – 100 g ciocolata amaruie cu lapte – 505 calorii
          _ 100 g ciocolata alba – 290 calorii
          Alimentul de baza trebuie sa fie apa, ca sa nu te îngrasi
          Fals. …desi apa este un aliat al vietii, organismul uman fiind alcatuit în procent de peste 60% din apa. Ne sunt necesari zilnic aproape doi litri de apa, dar nu trebuie sa exageram, ci sa tinem seama ca 40% din aceasta cantitate este furnizata organismului de celelalte alimente. Ramân cele 60 de procente pe care trebuie sa le oferim corpului nostru sub forma de apa, ceaiuri, sucuri de legume sau de fructe, lapte… Desi se bea, alcoolul nu poate fi trecut la capitolul lichide necesare organismului. Nici sucurile foarte dulci. De evitat este si apa gazoasa.
          Calciul este prezent doar în produsele lactate, care îngrasa
          Fals. Necesarul zilnic de calciu al organismului este: la copii – între 600-900 mg (în functie de vârsta), la adolescenti – între 900–1200 mg iar la adulti – între 1200-1500 mg. De unde se poate lua acest calciu daca nu din lactate?
          – 200 mg –1 legatura de patrunjel
          – 250 mg – 100 g migdale
          – 130 mg – 100 fasole
          – 80 mg – 100 g andive
          – 42 mg – 100 ml suc de portocale
          Gravidele trebuie sa manânce pentru doi
          Fals. Se stie deja ca ideal este ca femeia însarcinata sa creasca în greutate cu 1 kg pe luna. Asta înseamna sa manânce putin mai mult decât de obicei si, mai ales, sa opteze pentru alimente cu un aport mai mare caloric, fara sa dezechilibreze principiile nutritive de baza: legume crude, fierte în aburi sau coapte, produse lactate, fructe… Femeile supraponderale, ca sa nu mai amintim de cele obeze au tendinta de a creste si mai mult în greutate pe perioada graviditatii, fapt care creste riscurile obstetricale. În cazul lor, supravegherea medicala permanenta este cu atât mai necesara, cu cât excesul ponderal este mai mare.
          Copilul care manânca întruna e sanatos
          Fals. Programul regulat de masa, stabilirea de portii în raport cu vârsta si eliminarea obiceiului de a rontai între mese sunt regulile de baza ale unei sanatati solide pentru oricare copilë Vârstnicii trebuie sa manânce simbolic
          Fals. O data cu avansarea în vârsta metabolismul e mai putin dinamic iar cheltuielile energetice diminueaza, dar asta nu înseamna ca e normala… inanitia. Vârstnicii de peste 70 de ani au nevoie deopotriva de toate principiile nutritive, doar ca e de preferat ca portiile hranei de peste zi sa fie mai mici, repartizate în 4-5 mese.
          – un barbat de peste 70 de ani, activ, are nevoie de 1800 calorii pe zi
          – un barbat de peste 70 de ani, sedentar, are nevoie de 1600 calorii pe zi
          – o femeie de peste 70 de ani, activa, are nevoie de minimum 1500 calorii pe zi
          – o femeie de peste 70 de ani, sedentara, are nevoie de 1200-1400 calorii pe zi
          
          Nevoia de hidratare este aceeasi ca la orice adult – pâna la 2 litri de lichide pe zi; de asemenea, alimentatie bogata în fier, calciu, vitaminele A, B si D, acestea fiind cele mai importante la aceasta vârsta.