Asa-zisele astenii de primavara, datorate secatuirii organismului în timpul sezoanelor reci, mai putin generoase în vitamine, plimbari în aer liber, soare, lumina etc., se manifesta adesea si prin insomnii.
Asa-zisele astenii de primavara, datorate secatuirii organismului în timpul sezoanelor reci, mai putin generoase în vitamine, plimbari în aer liber, soare, lumina etc., se manifesta adesea si prin insomnii. Pentru unele persoane acestea pot fi stari pasagere, întâmplatoare, dar pentru altele insomnia poate însemna o suferinta permanenta, chinuitoare si epuizanta. În fond, de ce e atât de important pentru echilibrul nostru sa dormim bine? Pentru ca somnul lent, profund din timpul noptii repara oboseala fizica (în cazul copiilor permite procesul de crestere) iar somnul paradoxal, cel însotit de vise, alunga stresul si oboseala mentala, favorizând memoria. „Un somn bun” trebuie sa dureze în medie 7-8 ore.
Ce riscuri îi pândesc pe cei ce sufera de insomnii?
În primul rând acumularea unei oboseli fizice greu de stapânit pe parcursul zilei, manifestata printr-o continua stare de somnolenta ce-si pune amprenta pe orice tip de activitate (munca propriu-zisa, sofat, chiar timp liber). Apoi, îsi pune amprenta pe componenta psihica: cel ce sufera de insomnie cronica se transforma într-un suferind care se închide în sine, devine morocanos, isi pierde cheful de viata, puterea de a lua decizii chiar pentru sine, se îndeparteaza de familie, prieteni si colegi, lipsiti fiind de energia de a întretine orice tip de comunicare cu ei. Cautând în zadar somnul normal, insomniacii apeleaza adesea la automedicatie, riscând sa-si ruineze treptat sanatatea; situatia nu se amelioreaza, ba dimpotriva, se agraveaza. În fine, în cazurile de insomnii vechi si aparent fara remediu, organismul devine din ce în ce mai vulnerabil la bolile infectioase.
Exista totusi „indicatoare” care sa conduca la gasirea somnului?
Doctorul Damien Leger, neuro-psiholog, specialist în problema somnului, a publicat o lucrare intitulata „Le sommeil roi” (Ed. First), în care, printre altele, raspunde la aceasta întrebare. Mai întâi, spune autorul, trebuie favorizat procesul de a adormi si pentru asta se cer respectate câteva reguli: u sa se respecte cu sfintenie ora de culcare (seara) si cea de trezire (dimineata) u sa se evite orice exces cu potential excitant, dupa orele 14; e vorba de cafea, ceai, bauturi racoritoare excitante, alcool, ciocolata etc. u sa se evite seara supraîncalzirea camerei de dormit deoarece pentru a adormi, creierul trebuie sa piarda 1 grad C. din temperatura sa. Sunt de evitat chiar si îmbaierile sau dusurile cu apa prea fierbinte. u cu doua ore înainte de culcare, sa înceteze orice activitate intelectuala intensa sau care reclama idei, solutii noi etc. u sa se creeze cadrul unei situatii relaxante: lecturi usoare sau placute, muzica u sa se respecte cu strictete ritualul propriu dinainte de culcare: mici gesturi, obiceiuri care-i permit creierului sa recunoasca aceste elemente ca pe niste semne legate de apropierea somnului, urmând sa declanseze adormirea.
Ce mai poate încerca persoana care sufera de insomnie…
…daca va constata dupa o perioada de timp ca nici aceste reguli strict instituite si respectate nu-i sunt de ajuns, în sensul ca nu adoarme usor? Va apela, în plus, la câteva mijloace simple: va bea o cana cu lapte cald care contine triptofan, substanta care se transforma în serotonina, un neuro-transmitator ce favorizeaza declansarea somnului. Daca nu suporta laptele, poate sa bea un ceai pregatit sub forma de infuzie de musetel sau valeriana. Exista însa si cazuri de treziri nocturne, prelungite, la fel de chinuitoare ca si imposibilitatea de a adormi. Pentru acestea, dr. Damien Leger prezinta, de asemenea, unele metode demne de încercat. În primele momente e de asteptat somnul pe întuneric, deci fara sa se aprinda lumina, aceasta fiind un factor ce mentine starea de veghe si face mai dificila readormirea. În pat, pe întuneric, se pot practica unele exercitii de respiratie, constând în umplerea profunda a plamânilor cu aer si expirare foarte lenta, în câteva reprize, pret de câteva minute. Exercitiul permite destinderea corpului si oxigenarea creierului. Apoi, în pozitia favorita de dormit, alungând din minte orice gând neplacut, e de asteptat somnul. Daca totusi, insomnia nocturna se prelungeste, este total contraindicat sa se apeleze la vreun somnifer sau sa se schimbe ora obisnuita de trezire dimineata, caci noaptea urmatoare se va anunta si mai rea, cu dereglari ale somnului si mai neplacute, mai greu de remediat.
Desigur, daca prin aceste metode inofensive si la îndemâna oricui somnul normal, odihnitor, nu se reinstaleaza, e nevoie de consultarea unui medic, singurul în masura sa prescrie un tratament medicamentos care sa nu duca la dependenta sau care sa nu declanseze efecte nocive asupra memoriei. De obicei, în insomniile usoare, pacientilor li se recomanda administrarea intermitenta a somniferelor, deci nu în fiecare seara, asa fel încât sa se revina la declansarea somnului în mod natural.
Cât de complicata este îmbatrânirea?
O enuntare inspirata a lui Aristotel defineste batrânetea ca o „boala naturala”....
Comentarii