Cinci ani. Acesta este termenul pe care o echipa de cercetatori olandezi si l-a fixat pentru a pune la punct o baterie de teste genetice menite sa prevada cu mare exactitate vârsta la care se instaleaza menopauza. O descoperire care, potrivit opiniei specialistilor, va însemna un câstig, în primul rând în plan medical (pentru ca va oferi posibilitatea depistarii disfunctiilor organismului care genereaza o menopauza precoce). În al doilea rând, va ajuta femeile sa-si planifice cariera si viata personala (sensibilizându-le pe cele care îsi doresc copii când este prea târziu).
Publicate în revista americana "Human reproduction", rezultatele demersului stiintific întreprins pâna în prezent de echipa condusa de profesorul Jan-Peter de Bruin, de la Universitatea Utrecht, arata ca vârsta menopauzei este 85% predeterminata genetic. Termenul de cinci ani pe care cercetatorii si l-au acordat este necesar investigatiilor care vizeaza izolarea genei responsabile de declansarea menopauzei. Odata identificata, gena ar putea furniza informatia exacta privind vârsta la care se va instala menopauza în viata femeii respective. În prezent, se stie doar ca, în general, menopauza poate surveni între 45 si 52 de ani.
2. 9 argumente în favoarea laptelui
Combate stresul, datorita continutului sau bogat în calciu, minerale si vitamine.
Diminueaza riscul aparitiei bolilor cardiovasculare (hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral etc.).
Reduce riscul aparitiei cancerului de colon.
Îmbunatateste digestia, previne constipatia, scade pericolul de aparitie a ulcerului.
Amelioreaza simptomele sindromului premenstrual.
Previne si combate obezitatea, calciul continut având un rol esential în reglarea metabolismului.
Înlatura riscul formarii pietrelor la rinichi.
Ajuta la combaterea insomniei, având un efect calmant asupra sistemului neurovegetativ.
Diminueaza riscul aparitiei osteoporozei.
3. Unde sunt "ascunse" vitaminele…
…si în ce cantitate un aliment contine doza zilnica necesara?
A – 100 g galbenus, 200 g ton, 250 g rinichi de vaca;B1 – 200 g fulgi de ovaz, 150 g jambon, 120 g file de porc, 250 g orez;B2 – 500 g spanac, 200 g pate de ficat, 200 g brânza fermentata;B3 – 250 g heringi, 500 g mazare, 200 g carne de vita, 100 g ficat de vitel;B6 – 150 g nuci, 250 g fasole, 300 g arahide;B12 – 50 g hering sarat, 150 g parmezan (sau cascaval), 100 g file de porc;C – 25 g catina alba, 200 g portocale, 75 g ardei gras;D – 200 g brânza topita, 100 g ton, 50 g hering;E – 7,5 g ulei din germeni de grâu, 100 g margarina vegetala, 100 g soia;K – 200 g spanac, 100 g arpagic, 100 g varza acra, 200 g conopida.
4. Biocapsula care furnizeaza insulina pe viata
Problema diabeticilor dependenti de administrarea insulinei pare sa-si gaseasca si ea rezolvarea într-un viitor apropiat. Deocamdata, sperantele sunt legate de cea mai noua realizare a unui inginer de la Universitatea din Ilinois care, împreuna cu un grup de medici de la National Science Foundation, a creat o biocapsula destinata sa fie implantata în organismul diabeticului si care are capacitatea de a furniza cantitatea exacta de insulina de care are nevoie bolnavul, de-a lungul întregii vieti. Cum e posibil asa ceva? Biocapsula produce în permanenta insulina datorita unor celule care secreta aceasta substanta. Celulele respective se hranesc cu substante nutritive din organism si au capacitatea de a se apara în fata atacului celulelor sistemului imunitar (care în mod normal le repereaza ca fiind corpi straini si încearca sa le elimine), fiind protejate de o membrana din silicon microperforat prin care insulina poate traversa catre organism, dar prin care celulele imunitare nu pot patrunde. Teja Desai, inventatorul biocapsulei, sustine ca atât timp cât în organism exista glucoza, celulele biocapsulei sunt în masura sa produca insulina. Anul acesta, cercetatorii americani au în plan experimentarea, pe loturi reprezentative de diabetici, a acestui procedeu de producere a insulinei pe viata.
Comentarii