Relativ frecvent între cele doua probleme de sanatate mentionate se pune semnul egal, ceea ce denota o informare eronata asupra termenilor.
Anual, foarte multi oameni sufera evenimente de acest fel, aproximativ trei sferturi dintre cazuri având loc acasa. Este adevarat ca ne referim la acelasi organ vital, inima, însa de cunoasterea modului de functionare a acesteia depinde cum trebuie actionat în cazul unor dereglari.
Stopul cardiac înseamna oprirea brusca a sistemului electric al inimii la o persoana care poate avea sau nu boli de inima sau boli coronariene (CAD). Inima înceteaza sa mai bata normal. De exem-plu, un impact contondent asupra pieptu-lui în timpul practicarii unei activitati sportive poate duce la stop cardiac.
De obicei, persoana devine complet insensibila sau poate fi capabila doar sa respire cu dificultate. Foarte grav, decesul poate surveni în câteva minute daca nu se intervine. Interventia de urgenta tipica include resuscitarea cardiopulmonara sau utilizarea unui defibrilator extern care administreaza socuri cardiace si restabileste ritmul normal al inimii.
Medicii sugereaza ca, daca doua persoane sunt disponibile pentru a asista o persoana aflata în stop cardiac, una dintre ele trebuie sa înceapa compresiile, iar cealalta sa solicite asistenta de urgenta si sa localizeze un defibrilator extern automat.
Termenii stop cardiac si atac de cord sunt adesea folositi „interschimbabil”. Totusi, desi ambele afectiuni pun viata în pericol, nu sunt echivalente. Diferenta – un atac de cord este o problema „de circulatie”, iar stopul cardiac este o problema „electrica”.
Atacul de cord este o afectiune cauzata de obicei de probleme ale sistemului circulator acumulate în timp, în ciuda debutului aparent brusc al atacului. Majoritatea atacurilor de cord sunt cauzate de boala coronariana, care apare când placa de aterom (o depunere de grasime, colesterol, calciu) se acumuleaza pe peretii arterelor ce transporta sângele la inima.
Pe masura ce acestea se îngusteaza (ateroscleroza), inima trebuie sa depuna mai mult efort pentru a pompa sânge. Când arterele se blocheaza complet, inima este lipsita de oxigen. Durerea în piept (angina pectorala) este cel mai frecvent simptom al bolii corona-riene, respectiv primul indiciu ca o persoana a suferit un atac de cord.
Alte simptome includ slabiciune, ameteli, transpiratii reci, greata, durere sau disconfort la nivelul bratelor sau umarului si dificultati de respiratie. În timpul unui atac de cord, fluxul sangvin catre inima este blocat sau încetinit considerabil si, daca artera blocata nu este redeschisa rapid, portiunea inimii alimentata de acea artera este deteriorata, uneori ireparabil.
Desi se presupune ca atacul de cord sau infarctul miocardic constituie o problema mai mare pentru barbati, în realitate, dintre cazurile înregistrate, aproape jumatate se refera la femei si, pe de alta parte, reprezinta principala cauza de deces la persoanele de peste 40 de ani.
Cea mai buna modalitate de a avertiza asupra unor eventuale leziuni permanente ale inimii este screeningul cardiac regulat (o verificare medicala cu rol preventiv), daca persoana respectiva este expusa ris-cului. Astfel, chiar în cazul atacului de cord silentios, când nu exista niciun simptom de avertizare, pacientul trebuie sa primeasca ajutor calificat când se prezinta la investigatii cardiologice!
Tara noastra se afla pe primul loc în Europa la decese cauzate de boli cardiovasculare, 48% dintre românii cu vârsta între 30 si 79 de ani suferind de hipertensiune arteriala.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii