Opinia publica din intreaga lume a fost zguduita de vestea ca, la 9 mai 1978, trupul neinsufletit al prim-ministrului italian Aldo Moro a fost gasit in portbagajul unei masini, pe o strada din Roma. Democrat-crestinul, fost sef al guvernului, fusese rapit cu 55 de zile mai inainte, timp in care ministrul de interne Francesco Cossiga (liderul "Comitetului de criza") refuzase sa negocieze cu teroristii. Se stia ca autorii acestui act criminal sunt membri ai organizatiei paramilitare Brigazile Rosii (fondata in 1970, cu scopul principal de a scoate Italia din NATO).
Ipoteze si alte victime
Aldo Moro (1916-1978) s-a nascut in provincia Lecce si a fost profesor de filosofie si licentiat in drept penal. A intrat in miscarea Democratia Crestina (DC) inca din 1945, a contribuit la redactarea Constitutiei si a devenit parlamentar in 1948. A fost casatorit cu Eleonora Chiavarelli, cu care a avut patru copii.
In 1963 este ales prim-ministru si a rezistat pana in 1968, apoi a fost reales in 1974 si a functionat pana in 1976, an in care a devenit presedintele Democratiei Crestine. A avut cei mai multi ani de mandat ai unui prim-ministru italian postbelic… Cum a putut supara Aldo Moro vreo forta adversa de s-a ajuns la uciderea sa? Se cunostea faptul ca Moro avea o intelepciune extraordinara atunci cand era vorba despre negocieri politice.
In ziua de 16 martie 1978, masini ale Brigazilor Rosii (BR) blocheaza convoiul care-l ducea pe Moro la Parlament si este rapit (cinci garzi de corp au fost ucise pe loc). A urmat un prizonierat de 55 de zile, timp in care s-a facut o adevarata "vanatoare de oameni" la Roma, Torino, Milano si in alte orase. Cum liderii fondatori ai Brigazilor erau in inchisoare, noul sef era Mario Moretti. Teroristii au cerut guvernului eliberarea a 16 membri ai BR, dar cererea a fost respinsa. Pentru Moro a intervenit si Papa Ioan al VI-lea, care s-a oferit la schimb. Atitudinea guvernului de atunci a contrastat foarte mult cu cazul lui Ciro Cirillo (din 1981), cand s-a negociat pentru o suma de rascumparare. De ce?
Aldo Moro suparase mai multe forte politice din Italia si nu numai. Lui i se atribuie un surprinzator "compromis istoric", prin care Democratia-Crestina pactiza cu Partidul Socialist Italian si chiar cu comunistii lui Enrico Berlinguer! Dar alte doua crime vin sa sustina ca au existat forte ascunse care se opuneau puternic acestui compromis. Ziaristul Mino Pecorelli este ucis in 1979; el dezvaluise ca generalul Alberto Dalla Chiesa stiuse locul detentiei (apartament din Roma), dar nu actionase pentru a nu supara o "forta superioara". Iar generalul Chiesa a fost ucis in 1982! Tot Pecorelli spunea ca exista o legatura intre lichidarea lui Moro si "Gladio", organizatie anticomunista din umbra a NATO, confirmata public de prim-ministrul Giulio Andreotti in 1990. Din cauza acestor "speculatii", ziaristul Mino Pecorelli a fost asasinat si el in 1979. El pe cine suparase? Pe liderul unei loje pseudo-masonice numite Propaganda Due, legala pana in 1976.
Ipoteza lui Carlos Sacalul
In 2008, la inchisoarea din Poissy, teroristul Carlos Sacalul a facut unele afirmatii cu privire la cazul Moro. El a spus ca a existat o intelegere pentru ca Aldo Moro sa fie eliberat pentru mai multi membri ai Brigazilor Rosii. Chiar se organizasera escorta si zborul catre o tara araba, dar operatiunea a fost abandonata pentru ca a aflat NATO. Ipoteza nu a fost confirmata.
PAUL IOAN
Comentarii