De-a lungul istoriei, incendiile, accidentale sau declansate de maini criminale, au dus la transformari drastice ale modelelor demografice, infrastructurii si chiar la schimbarea cursului evenimentelor istorice. Iata cateva dintre cele mai faimoase.
Incendierea Bibliotecii din Alexandria
Construita în 283 i.e.n. de Ptolemeu Soter, un general al lui Alexandru cel Mare, si facand parte din Mouseion (Templul Muzelor), Biblioteca din Alexandria a fost considerata una dintre cele sapte minuni ale lumii antice. Ea a adapostit bogatii culturale inimaginabile: aproape o jumatate de milion de pergamente din Asiria, Grecia, Persia, Egipt si India.
Se pare ca biblioteca ar fi fost incendiata accidental, cand Iulius Cezar si-a dat foc la corabiile aflate în rada portului Alexandria, în 48 i.e.n.. Majoritatea istoricilor considera ca o parte din biblioteca a fost salvata, fiind ulterior pastrata în templul Serapeum, unde a fost distrusa în 391 e.n. de Teofil, episcopul Alexandriei si sustinatorii lui crestini, pe motiv ca adapostea „scrieri pagane”
Marele Foc din Londra
Izbucnit într-o perioada cand capitala de atunci a Angliei era macinata de o cumplita epidemie de ciuma, acest incediu a distrus peste 13.000 de case, lasand 100.000 de oameni fara adapost. Între 2 si 6 septembrie 1666, focul a mistuit cea mai mare parte a orasului medieval, avariind inclusiv edificii legendare, precum catedrala St. Paul.
Reconstruirea Londrei a durat peste 30 de ani, dar planificarea urbana realizata de Sir Christopher Wren poate fi vazuta si astazi în strazile mai largi si cladirile din piatra masiva ale centrului vechi, nemaifiind permisa construirea niciunei case din lemn. De asemenea, focul din Londra a dat nastere la doua institutii noi: asigurarea moderna a locuintelor si brigazile de pompieri.
Marele Foc din New York
Si acest dezastru a izbucnit în toiul altuia: epidemia de holera care a afectat orasul New York în 1835. În noaptea de 16 decembrie 1835, un depozit de la marginea orasului a luat foc. Vanturile puternice au atatat flacarile, distrugand 17 cvartale de locuinte si facand ca East River sa fie cuprins de flacari, dupa ce s-a aprins terebentina scursa în apele raului din depozitele de pe maluri.
Ulterior, s-au luat masuri dure pentru evitarea unor astfel de incendii si s-a construit uriasul apeduct Croton, care oferea pompierilor suficienta apa pentru stingerea focarelor. Acest apeduct a revolutionat sistemele de aprovizionare cu apa din SUA si a devenit un model pentru generatii de ingineri americani care aveau sa creeze apeducte si canale în toata tara.
Incendierea Reichstagului
Indivizi ramasi pana astazi necunoscuti au dat foc cladirii parlamentului german în noaptea zilei de 27 februarie 1933. Adolf Hitler, numit cancelar cu doar o luna înainte, a profitat de prilej pentru a se rafui cu comunistii, carora le-a pus în carca incendiul. Incidentul a fost crucial pentru consolidarea puterii de catre nazisti.
El a oferit un pretext pentru introducerea unei ordonante de urgenta „decretul Reichstagului”, care a desfiintat practic constitutia democratica de la Weimar si a pus capat libertatii de exprimare în Germania.
Mai mult decat atat, decretul permitea guvernului german al Reichului sa preia conducerea oricarui guvern de land care „nu mentinea ordinea”. Masura i-a permis lui Hitler sa-si consolideze puterea la nivel local, deoarece multe landuri germane aveau înca guverne democratice, adversare acerbe ale nazismului.
GABRIEL TUDOR
Comentarii