Locuri unde nici musca nu patrunde

La mii de ani dupa ce omul a pornit in fascinanta lui calatorie de colonizare si explorare a planetei, am putea spune ca practic nu mai exista „pete albe” pe Terra. Pamantenii au ajuns pe varfurile celor mai inalti munti dar si pe fundul celor mai adanci mari si oceane, au cutreierat intinderile nesfarsite ale deserturilor si gheturilor polare. Si totusi, chiar si in zilele noastre, cand, gratie satelitilor de observatie si al sistemelor GPS, putem „vedea” minut cu minut tot ce se intampla in orice zona de pe Pamant, exista locuri unde nu poate patrunde oricine. Despre unele dintre acestea se stie si se vorbeste in soapta, pe furis, altele nici macar nu sunt cunoscute, fiind tinute in cel mai deplin secret. Cert este ca nimeni neavizat nu poate patrunde in aceste locuri, pentru ca aici nu exista niciodata, asa cum se intampla, de pilda, in cazul resedintelor suveranilor de stat, o zi a „portilor deschise”…

    Ati auzit despre Mejgorie? Probabil ca nu si nu este o rusine: chiar si in Rusia, unde se afla acest oras, in interiorul masivului Iamantau, sunt putini cei care stiu de existenta lui. De fapt, insasi existenta sa este invaluita in ceata: candva, autoritatile sovietice au negat cu indarjire ca ar exista un astfel de oras, desi servicile americane de spionaj au avertizat inca din 1979 ca in Urali se construiesc importante facilitati nucleare si buncare. Toti satelitii americani de spionaj au fost indreptati in aceasta directie si s-a remarcat realizarea de ample lucrari de excavatii in muntele inalt de 1640 metri.

    Chiar si dupa prabusirea Uniunii Sovietice, in anii ’90, amenajarea zonei a continuat si fostul presedinte Boris Eltin a declarat in repetate randuri ziaristilor curiosi ca este vorba despre simple proiecte civile – pe Putin n-a indraznit nimeni sa-l intrebe. In varful muntelui se afla doua puternice baze militare – Beloretk 15 si Beloretk 16, dar nimeni n-a putut descoperi ce se afla dedesubtul lor. Americanii presupun ca este vorba despre laboratoare secrete de cercetari si ansamblare de echipamente nucleare, in vreme ce oficialii rusi spun ca de fapt sunt exploatari miniere.

Clubul 33

    In faimosul parc de distractii Disneyland nu doar copiii pot avea parte de senzatii tari, ci si adultii. Mai ales cei ce trec pragul misteriosului Club 33; desigur, nu oricine are acces aici, pentru ca este un club privat, singurul loc din parc unde se servesc bauturi alcolice. Interioarele cladirii au fost decorate de Walt Disney si sotia lui, iar invitatii se pot distra pe cinste in salile vaste, de la cele doua etaje ale cladirii.

    Daca vreti sa fiti inclusi printre membri trebuie sa platiti mai intai o taxa cuprinsa intre 10.000 si 30.000 dolari, dupa care veti fi inscrisi pe o lista de asteptare, pentru a putea vizita cladirea. O lista destul de lunga, daca tinem seama de faptul ca oamenii care se inscriu de pilda astazi pe ea, vor ajunge sa ciocneasca un paharel de tarie in interiorul Clubului 33 abia peste 14 ani!

Metroul secret al lui Stalin

    Va mai amintiti cata valva s-a facut, imediat dupa Revolutie, in privinta tunelurilor secrete despre care se zvonea ca s-ar fi aflat sub Casa Poporului si ar fi dus pana la resedinta dictatorului Ceausescu de la Snagov? In timp, aceste zvonuri s-au dovedit a fi false, ceea ce nu se poate spune si despre reteaua de tuneluri de sub Moscova. Este vorba despre asa-numitul Metro-2, un sistem de metrou aflat mai jos decat tunelurile „oficiale”, civile. Sistemul ar fi fost construit in anii ’30, din ordinul lui Stalin si numit, codificat, de catre KGB, D-6. Jurnalistii rusi au incercat in repetate randuri sa afle adevarul despre acesta dar desi unii oficiali le-au confirmat, sub acoperirea anonimatului, ca exista un astfel de sistem, nimeni n-a putut patrunde acolo.

    Se spune ca lungimea sa ar depasi-o pe cea a metroului civil moscovit, avand 4 linii si zeci de kilometri de galerii, situate la 200 metri adancime! De asemenea, se crede ca tunelurile ar lega Kremlinul cu sediul FSB (agentia rusa de securitate), aeroportul Vnukovo si orasul subteran de la Ramenki, precum si cu alte locatii importante pentru siguranta nationala.

Clubul White

    Numit oficial „Clubul gentlemanilor White” (foto), a fost intemeiat in 1693 de un negustor italian pe nume Francesco Bianco, naturalizat englez Francis White, care vindea aici ciocolata fierbinte, un produs delicios si foarte la moda. In cele din urma, insa, stabilimentul a devenit un local de lux, rezervat elitelor si exclusiv domnilor – nici o femeie nu are dreptul sa patrunda aici desi exista rumori potrivit carora de mai multe ori doamnele ar fi intrat deghizate, manate de curiozitate.

    Putinii norocosi care au sansa sa intre aici trebuie sa fie inainte de toate putred de bogati si de o excentricitate frizand nebunia. Pentru ca pariurile care se incheie aici nu sunt nici pentru buzunarul nici pe gustul unor oameni intregi la minte. Astfel, pe la 1800 doi membri au mizat 3000 lire steline, o avere pentru vremea aceea, pe un pariu absurd: care dintre doua picaturi de la streasina va atinge prima cadrul ferestrei.
  

 Pentru a putea patrunde in cercul restrans de participanti la asemenea „distractii”, o persoana trebuie sa fie recomandata de un membru cu drepturi depline, care are si sprijinul altor doi membri. Dar cei care nu sunt membri ai celei mai inalte aristocratii britanice sau nu au cel putin cateva sute de milioane de dolari in cont isi pot lua adio de la cooptarea in clubul White.

Camera 39

    Camera sau biroul 39 reprezinta una dintre cele mai ciudate si mai enigmatice corporatii de pe planeta. Ea se afla la Phenian, intr-o cladire a guvernului nord-coreean iar scopul ei este sa obtina valuta pentru dictatorul Kim Jong-il – un fel de Crescent in varianta asiatica, dar fara Motanul Felix! Organizatia a fost infiintata de tatal actualului lider nord-coreean, Kim Ir Sen, la sfarsitul anilor ’70. Nu se stie de unde este originara denumirea ei, intrucat Camera 39 ocupa o intreaga cladire de birouri din capitala tarii. Nici activitatile sale nu sunt prea cunoscute, desi serviciile de spionaj occidentale au dat de urma unor conturi secrete, facute in numele guvernului de la Phenian, in peste 20 de banci din China si Elvetia, ca si de unele afaceri dubioase – falsificari de bancnote, spalare de bani si alte tranzactii ilicite.
    

Se vehiculeaza de asemenea ipoteza ca organizatia ar fi implicata in traficul de droguri si vanzarea ilegala de arme. Peste 120 de companii de comert exterior s-ar gasi sub jurisdictia ei, raspunzand direct fata de Kim Jong-il. Deocamdata, nici un spion strain nu a putut patrunde in interiorul Camerei 39 pentru a spune ce se gaseste acolo…

Marele templu Ise

    Aflat in Japonia, acest complex de temple adaposteste peste o suta de altare, fiind cel mai sacru loc al tarii. Este dedicat zeitei Soarelui, Amaterasu, si dateaza din secolul al IV-lea d.Hr. Principala cladire adaposteste cel mai de pret artefact japonez – oglinda Naik, care a apartinut primilor imparati. Altarul Ise propriu-zis este demolat si reconstruit la fiecare 20 de ani, in conformitate cu ideea sintoista a mortii si renasterii (urmatoarea reconstruire va avea loc in 2013). Singurul om care are acces in altar este preotul zeitei, ce trebuie sa fie membru al familiei imperiale japoneze, asa incat nici unul dintre miliardele de pamanteni nu va putea vreodata altceva decat exteriorul faimosului altar.

GABRIEL TUDOR