Unele dintre marile conflicte armate au avut la baza gesturi care, la prima vedere, pareau un fel de „imprudenta” din partea protagonistilor. Numai ca, în cazurile pe care le vom prezenta în acest context, este vorba despre mesaje cu un continut foarte grav, ale caror consecinte imprevizibile au fost dramatice. De altfel, vom vedea ca mesajele unor oameni politici pot aprinde, intentionat sau nu, foarte lesne flacara razboiului.
De la Bismark la presedintele Wilson
Cronologic, în anul 1870 Imperiul Francez condus de împaratul Napoleon al III-lea a declarat razboi Prusiei, conflict militar sângeros pe care Hexagonul l-a pierdut. Acel razboi franco-prusac a avut la baza, spun istoricii, asa-numita Depesa de la Ems.
Cel care a gândit întreaga constructie a intrigii care sa duca la confruntarea Prusiei cu Franta a fost cancelarul Otto von Bismarck. În acea perioada, Prusia devenise cea mai puternica forta europeana, mai ales dupa victoria din razboiul cu Austria. Pe de alta parte, în Spania s-a creat o situatie litigioasa atunci când tronul a fost oferit printului german Leopold, care apartinea aceleiasi Case regale ca si regele Prusiei, Wilhelm I. Napoleon al III-lea s-a opus acestei succesiuni, considerând-o o amenintare la adresa Frantei. Casa de Hohenzollern (protestanta) ar fi detinut prea mari puteri si echilibrul european s-ar fi dereglat.
Strategul Bismarck a profitat de faptul ca întâlnirea dintre ambasadorul francez si Wilhelm I s-a terminat fara ca mesajul lui Napoleon al III-lea sa fie acceptat. Regele prusac, aflat în statiunea Ems, i-a scris lui Bismarck despre întâlnirea infructuoasa si cancelarul a transmis presei ca Franta vrea sa faca presiuni asupra Prusiei si ca ambasadorul s-a considerat jignit… Acel mesaj „denaturat” de Bismarck a condus la inflamarea spiritelor si furiosul Napoleon al III-lea a declarat razboi Prusiei… Mare greseala, caci conflictul militar s-a finalizat cu abdicarea sa si formarea Imperiului German.
„Telegrama Zimmermann”, un mesaj codificat trimis de ministrul de externe al Imperiului German, Arthur Zimmermann, catre ambasada germana din Mexico City, a fost flacara care a decis intrarea SUA în Primul Razboi Mondial, prin declararea razboiului contra Germaniei. Telegrama a fost trimisa la 11 ianuarie 1917. Prin mesajul sau, Zimmermann arata ca Imperiul German era gata sa fie aliatul Mexicului în razboiul pe care-l purta cu SUA. Deja, presedintele american Woodrow Wilson era foarte iritat de faptul ca navele americane (plecate în sprijinul Marii Britanii) erau atacate de submarine germane. Mesajul lui Zimmermann a fost interceptat de „inteligenta engleza”. Practic, germanii promiteau Mexicului noi teritorii din sudul SUA. Cu o opinie publica favorabila, Woodrow Wilson a cerut Congresului sa declare razboiul, la 2 aprilie 1917.
Imprudente fatale
Am constatat în ambele cazuri ca gesturile unor oameni politici importanti s-au întors împotriva natiunilor pe care le serveau. Napoleon al III-lea a fost aproape sa-si piarda viata pe front (a murit în exil în Anglia), iar Imperiul German a pierdut Primul Razboi Mondial, kaiserul Wilhelm al II-lea abdicând si murind în exil în Olanda. O alta telegrama celebra, despre care vom vorbi într-un numar viitor, a fost aceea prin care Hermann Goering i-a cerut lui Hitler sa-i cedeze conducerea celui de-al Treilea Reich.
PAUL IOAN
Comentarii