Oficial, Adolf Hitler s-a impuscat in buncarul sau din Berlin, in ultimele zile ale celui de-al doilea razboi mondial, pentru a nu cadea viu in mainile Aliatilor. Neoficial, el ar fi reusit sa scape, in haosul care domnea la ora respectiva in capitala Reichului, gasindu-si ulterior refugiul fie pe un submarin, fie in America de Sud, in Spania sau chiar intr-o baza subterana din Antarctica. Potrivit documentelor secrete sovietice, scoase recent la iveala, insusi Stalin nu era convins de disparitia marelui sau rival, pe care-l credea „ascuns” de aliatii occidentali. O ipoteza socanta il plaseaza pe sceleratul tiran intr-un rol cu totul neobisnuit: preot catolic in Ecuador!
Trei personaje fara identitate
Razboiul mondial se incheiase. O fosta membra a serviciilor secrete naziste, Magda Zeitfeld, capturata de americani, a ales sa se puna la dispozitia guvernului de la Washington si a solicitat sa fie dusa in fata colonelului Kevin Stapleford, unul dintre membri de cel mai inalt rang din cadrul OSS (spionajul aliat). Tatal Magdei era un pionier al tehnicilor de protezare faciala si operase la cea mai mare clinica de chirurgie plastica din Germania, clinica ce beneficiase de generoase sponsorizari din partea liderilor Partidului Nazist. Dornic ca fiica si fiul sau sa-i urmeze cariera, doctorul Zeitfeld i-a inscris la facultatea de Medicina si dupa absolvirea acesteia ambii au lucrat sub supravegherea lui. Dar izbucnirea razboiului i-a adus Magdei oportunitatea de a lucra in cadrul spionajului german si de a colabora cu serviciile SS.
Dupa ce s-a predat, ea a descris, sub prestare de juramant, inaintea comisiei aliate de interogatoriu, un incident petrecut in toamna lui 1943. Incidentul a vizat trei oficiali nazisti de rang inalt, care au fost adusi la clinica tatalui sau in conditii de extrema securitate si in cel mai deplin secret. Tatal si fratele Magdei au primit ordinul de a le modifica infatisarea, astfel incat cei trei sa devina de nerecunoscut. Nu a existat nici un mijloc de identificare si internarea celor trei nu a fost consemnata in nici un registru oficial. Pentru a pastra secretul, capetele celor trei au fost bandajate, si doar cativa oameni stiau cine sunt cu adevarat.
Sosii pentru dictator
De altfel, tatal si fratele Magdei nu le-au cunoscut adevaratul chip decat atunci cand i-au operat. Femeia a declarat anchetatorilor ca tatal ei primise ordinul de a le face acelor oameni trasaturi semitice cat mai evidente. Dupa ce vindecarea a fost completa, in urma interventiilor chirurgicale realizate, cei trei au fost urcati pe un submarin din portul Bremerhaven si au disparut intr-o directie necunoscuta. Magda Zeitfeld a declarat ca unul dintre acei oameni era, cu siguranta, Adolf Hitler, al doilea fiind Martin Bormann. Ea nu isi aducea aminte cine ar fi putut fi al treilea om, desi chipul lui ii era cunoscut, de la congresele Partidului. Femeia sustinea ca nu se putea insela in privinta lui Hitler, intrucat supervizase personal un program ce viza alterarea infatisarii a patru barbati, ce semanau cu dictatorul nazist, in vederea unei identificari fizice perfecte cu acesta.
Cei patru aveau, pretindea ea, aceeasi inaltime si constitutie ca si Hitler si cel putin trei erau cu siguranta germani. Prin folosirea de implanturi si diverse proceduri chirurgicale, trasaturile lor faciale au fost modificate, incat la final ei pareau efectiv niste copii identice ale lui Hitler. Aceste sosii ale dictatorului nu si-au putut insusi insa, preciza Magda, si tonul si timbrul vocal al acestuia, si de aceea erau folosite la sedinte sau manifestari unde era necesara doar prezenta fizica a acestuia. De altfel, se stie ca dupa toamna lui 1943 Hitler nu a mai tinut discursuri in public si o mare parte a personalului sau de serviciu a fost schimbat.
Cine a murit in locul lui Hitler?
Un alt element interesant ar fi acela ca la doua saptamani dupa ce misteriosii straini au fost „transformati” si parasisera clinica, aceasta a fost inchisa de SS. Personalul a fost mutat la alte clinici iar tatal si fratele Magdei, ca si putinii oameni ce cunosteau identitatea celor trei au disparut fara urma. In cursul ultimului an de razboi de asemenea inregistrarile medicale privindu-l pe Adolf Hitler au fost distruse si majoritatea doctorilor care-l consultasera vreodata au disparut, intr-un mod la fel de enigmatic.
Singura exceptie a fost o tanara tehniciana dentara, care il asistase pe dentistul lui Hitler in toaletarea danturii acestuia, in doua randuri. Ulterior, ea a fost arestata de soldatii Armatei Rosii si a fost capabila sa reconstituie, din memorie, schita danturii lui Hitler, astfel incat, atunci cand in buncarul din Berlin au fost gasite osemintele atribuite lui Hitler, danturile au fost comparate. Nu stim cata acuratete avea desenul tinerei tehniciene dar se pare ca imaginile nu coincideau perfect. Stalin, cel putin, nu a fost deloc convins dar a hotarat sa se declare oficial ca intr-adevar, era vorba despre dantura lui Hitler, doar pentru ca nu cumva Aliatii occidentali sa creada ca dictatorul fugise de sub nasul triumfatoarei Armate Rosii…
Coincidente uimitoare
In 1961, un fost colonel al US Army, pe nume Wendell Stephens, a intreprins o calatorie in Ecuador, in timpul careia a intalnit, in oraselul Cuenca, un preot numit Padre Krespi. Stephens a banuit ca acesta era de fapt Adolf Hitler. Dupa ce a studiat mii de fotografii ale dictatorului nazist, convingerea i s-a intarit; cu atat mai mult cu cat in casa lui din Ecuador, preotul avea unele obiecte de arta de o valoare nepretuita, pe care un banal paroh provincial nu si le-ar fi putut permite, in mod normal. Intrigat, Stephens a incercat sa ia legatura cu fostul sau camarad, colonelul Stapleford, dar acesta murise.
Traia in schimb vaduva lui, nimeni alta decat Magda Zeinfeld, cu care americanul se casatorise, la cativa ani dupa razboi. Nu i-a fost greu lui Stephens sa o convinga pe Magda sa-l insoteasca in Ecuador. Cand femeia l-a vazut pe aproape septuagenarul parinte Krespi a fost, de asemenea, convinsa ca el era de fapt Hitler, avand aceleasi trasaturi pe care tatal sau i le schitase, cu decenii in urma. Ea a recunoscut chiar un tablou vazut candva in Cancelaria Reichului. Krespi, nebanuind nimic, le-a povestit ca fusese crescut la o ferma de la granita italo-austriaca, in nordul Italiei si venise la Vatican in 1943. De altfel, el vorbea perfect italiana. Dar si mama lui Hitler provenea din zona respectiva si Adolf vorbea, in copilarie, italiana iar atunci cand, la maturitate, era nervos, se spune ca obisnuia sa injure in italiana.
Se stie ca niciodata nu folosea translatori la intrunirile cu Mussolini. In 1956, povestea el, fusese trimis ca preot catolic in Ecuador, la Cuenca. Oras cunoscut „vanatorilor de nazisti” drept posibil refugiu al lui Martin Bormann. Aici, el ducea un trai modest si era adesea vazut in compania unor membri ai emigratiei germane din acest stat sud-american. Curand dupa aceasta intalnire, Krespi a decedat, fiind inmormantat cu mare pompa. Cavoul sau, placat cu marmura alba, este si astazi acoperit cu florile depuse de localnici, care-i pastreaza lui „Padre Krespi” o amintire de nesters. Este oare posibil ca unul dintre cele mai malefice personaje ale istoriei sa fi trait, aproape doua decenii, pozand in om al lui Dumnezeu? Raspunsul nu va putea fi dat vreodata…
GABRIEL TUDOR
Comentarii