Caz singular in istorie, Napoleon al III-lea, nepotul lui Napoleon Bonaparte, a fost primul presedinte (titular) al celei de-a Doua Republici Franceze, timp de patru ani, apoi a devenit imparat al Frantei pentru aproape optsprezece ani. Pare o metamorfoza uluitoare, chiar si pentru secolul XIX, dar acest vlastar ambitios al Casei Bonaparte a reluat politica expansionista a unchiului sau, in multe colturi ale lumii, si a facut reforme interne. Insa inamicul de temut care i-a adus sfarsitul a fost prusacul Otto von Bismarck, marele om politic care a cladit Imperiul German.
De la glorie, la umilinta
Tatal lui Napoleon al III-lea (1808-1873) a fost Ludovic I al Olandei, fratele lui Napoleon Bonaparte, iar mama sa a fost Hortense Beauharnais, fiica primei sotii a lui Bonaparte. Dupa victoria Revolutiei fran-ceze din 1848 – in care s-a lansat sloganul "Libertate, egalitate, fraternitate" -, monarhia a fost inlaturata si s-au desfasurat primele alegeri libere republicane. Ludovic-Napoleon Bonaparte a castigat cu 74 la suta din sufragii si a devenit primul presedinte ales, in decembrie 1848 (din partea Partidului Bonapartist). Dar tulburarile politice au continuat si presedintele da o lovitura de stat in decembrie 1851, dizolvand Adunarea Nationala (parlamentul). Apoi, prin referendum, republica se transforma in Al Doilea Imperiu Francez, la 7 noiembrie 1852 (Primul Imperiul fusese cel al unchiului sau, din 1804). Ironia istoriei: Napoleon al III-lea luptase contra monarhiei, apoi s-a decis sa mearga pe urmele inaintasului sau, devenind el insusi monarh cu aceasta titulatura…
Politica externa a imperiului a fost una de implicare multivalenta: Napoleon al III-lea s-a implicat in procesul de unificare a Italiei, sustinand Statele Papale, a avut interese teritoriale si economice in Vietnam si Noua Caledonie, in China (al doilea Razboi al Opiumului), in Coreea si in Mexic. Pe plan intern, vom remarca exceptionala initiativa numita "Reconstruirea Parisului". Astfel, in 1853, el l-a insarcinat pe baronul Georges Haussmann sa faca "planul de urbanizare a capitalei". Asa au aparut largile bulevarde si cartierele adiacente, localurile riverane si pravaliile, inlaturand aspectul dezordonat si confuz. Drept urmare, Parisul a devenit treptat "Orasul Luminilor".
Dar Napoleon al III-lea a facut o mare greseala in Europa. El nu a intervenit in razboiul prusaco-austriac din 1866, iar Regatul Prusac a devenit o mare putere europeana. Neutralitatea i-a fost fatala. Razboiul prusaco-francez a devenit inevitabil si imparatul francez a mai facut o mare greseala, aceea de a nu-i lasa generalii sai, buni strategi, sa conduca luptele. Dezastrul s-a produs la Sedan, in septembrie 1870, cand prusacii au castigat, iar Napoleon al III-lea a fost luat prizonier. Otto von Bismarck a reusit atunci si unificarea statelor germane si formarea Imperiului German. Spre umilinta Frantei, proclamarea s-a facut chiar la Versailles, in Sala Oglinzilor.
Finalul se amana
Dupa abdicarea jenanta si sase luni de prizonierat, Napoleon al III-lea a murit in exil in Anglia, in 1873. Era ultimul monarh francez. Dar rivalitatea germano-franceza nu se stingea la Sedan, caci celebrele regiuni Alsacia si Lorena vor trece la nemti. Franta se va revansa si dupa Primul Razboi Mondial le va recupera. Apoi Hitler le va ocupa din nou, in 1940, pentru ca in 1945 sa revina definitiv Frantei.
PAUL IOAN
Comentarii