Dupa ce SUA au lansat cele doua bombe nucleare asupra Japoniei, determinând capitularea acestui aliat al lui Hitler, spionajul din domeniul cercetarilor asupra armelor atomice s-a întetit. Capul de afis al acestei lupte pentru aflarea secretelor celei mai cumplite arme era însusi Stalin, aliat al Occidentalilor contra Germaniei naziste. Astfel, în SUA si Canada se formasera deja cercuri de agenti care activau intens dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Punctul de cotitura
Exista mai multe variante care ar putea contura momentul când a început „Razboiul Rece” si una dintre acestea este denumita „Cazul Guzenko”. Igor Sergheievici Guzenko (1919-1982) a fost angajat „spargator de coduri” la ambasada URSS din Ottawa, Ontario, Canada. De origine ucrainiana, Guzenko se nascuse într-un oras la 100 de kilometri de Moscova. La debutul razboiului s-a înrolat, apoi a trecut în functia de decodificator pentru „GRU” – Serviciul de informatii externe al armatei URSS. Din acea pozitie, el s-a familiarizat cu activitatile de spionaj sovietic în Occident.
În anul 1945, Igor Guzenko a fost pus într-o situatie delicata. Familia sa, dupa finalizarea razboiului, urma sa fie întoarsa din Canada în URSS. Însa el stia care sunt conditiile de trai la Moscova, inclusiv ale spionilor „lasati la vatra”, asa ca s-a decis sa treaca de partea „inamicului”. El a plecat în secret de la ambasada URSS din Ottawa cu mai multe dosare despre codificarile înca în vigoare. Numai ca, initial, Guzenko nu a prezentat încredere si Politia Regala Canadiana nu l-a luat în seama. Disperat ca agentii sovietici l-ar putea depista, Guzenko a insistat si în cele din urma sefii politiei i-au dat atentie. Dupa ce s-a aflat ce secrete poate dezvalui, spionul rus a fost transportat la o locatie secreta, departe de Ottawa. Canada era parte componenta a Commenwlth-ului britanic, asa ca si MI6 (Serviciul de informatii externe) a intrat pe fir. Pe de alta parte, cu razboiul abia terminat, canadienii si britanicii nu voiau sa afecteze relatiile cu URSS.
„Cazul Guzenko” a luat amploare atunci când acest agent sovietic tradator a relatat cum Stalin, avid de informatii despre arma nucleara, începuse sa planteze „agenti adormiti” (spioni sub acoperire, inactivi o vreme si activati la ordin) pentru spionajul nuclear. Informatii oferite canadienilor de Guzenko au condus la arestarea mai multor agenti, printre care si Agatha Chapman.
Printre cei 39 de arestati, conform spuselor lui Guzenko, se aflau si membri proeminenti ai Partidului Comunist din Canada si oameni de stiinta. Cercetarile extinse au dus catre ingineri si ofiteri care lucrau pentru URSS în posturi importante din Ministerul de externe si Consiliul National al Cercetarii din Canada. Cu toate ca a primit alta identitate si a trait cu familia ascuns într-o suburbie (probabil lânga Toronto), Guzenko nu s-a sfiit sa publice carti cu „amintiri din spionaj” si despre Stalin. Culmea este ca el chiar a aparut la televiziune pentru a-si promova cartile – dupa moartea lui Stalin.
Urmari previzibile
Multi istorici vad „Cazul Guzenko” drept începutul Razboiului Rece, confruntarile ideologice si presiunile militare fiind în floare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. La rândul sau, Serviciul de informatii canadian s-a dezvoltat foarte mult dupa acest caz, la fel ca si serviciile de contraspionaj ale Occidentului. Devenise clar ca se declansase o cursa tacuta a înarmarilor, inclusiv nucleare.
PAUL IOAN
Comentarii