Fara niciun fel de îndoiala, istoria civilizatiei umane, asa cum o cunoastem noi, ar fi fost cu totul diferita si sigur mai saraca, daca între „ingredientele” sale nu ar fi existat un element esential: pisica. Chiar asa, oricât de neobisnuita ar putea sa para afirmatia de mai sus, veti observa ca aceasta minune cu blana, care ne înduioseaza, ne linisteste, ba chiar ne si tamaduieste de anumite suferinte, potrivit terapeutilor, este o adevarata personalitate a lumii terestre. Si, ceea ce probabil cei mai multi oameni nu stiu, putem vorbi foarte serios chiar despre o istorie a pisicii, în paralel cu cea a omului!
Pisica – mumie egipteana
Faptul ca nu se cunoaste perioada în care a fost îmblânzita pisica nici nu prea are mare importanta. Se pare însa ca „invazia” acestui splendid mamifer în lumea noastra a cunoscut un moment crucial odata cu expansiunea masiva a vikingilor dincolo de fiordurile scandinave. Fiindca nu doar razboinicii cam neciopliti din corabiile lungi constituiau o categorie de pasageri importanta, ci si simpatica felina, care avea rolul de a scuti echipajul de pagubele deloc neglijabile pricinuite de soareci.
În Egiptul antic, pisica nu era crescuta pentru a diminua populatia rozatoarelor din locuinte, ci în ideea de a însoti defunctii în lumea de apoi. Pentru aceasta existau veritabile crescatorii de pisici, foarte probabil sacrificate la moartea suveranului caruia îi erau destinate, care erau mumificate. Astfel, s-au gasit în morminte si mumii foarte bine conservate de pisici a caror vârsta s-a estimat la doar câteva luni!
Matusalemicele feline…
Cercetatorii au realizat analize ADN asupra a 209 schelete de pisici, a caror existenta urca în timp pâna la o incredibila perioada situata între 15.000 si 3.700 de ani în urma! Si nu e vorba despre relicve provenind dintr-o zona restrânsa, ci din peste 30 de situri arheologice foarte vaste, din Africa, Europa si Orientul Apropiat. Datorita acestor vestigii, se poate reconstitui, putin câte putin, imensul si complexul puzzle reprezentat de istoria „vechilor” pisici si de procesul de domesticire a acestora de-a lungul si de-a latul planetei.
„Nu cunoastem prea multe din istoria lor, despre originea lor, nu stim exact cum s-au raspândit în lume.” – recunoaste Eva-Maria Geigl, coautor si membru al echipei de cercetare. Totusi, rezultatele sus-amintitului studiu au scos în evidenta doua valuri de migratie, primul fiind plasat acum circa 10.000 de ani. Ar fi vorba despre o succesiune a primelor populatii agricole din Orientul Apropiat, ceea ce face destul de credibila si o ipoteza, sa-i spunem paralela, legata direct de principala „vocatie” a pisicilor: aceea de vânatoare pasionate de rozatoare. Astfel, simpaticele noastre prietene torcatoare ar fi fost raspândite în lume si primite pe puntile drakkarelor, celebrele corabii vikinge, unde soarecii îsi gaseau din belsug hrana si culcus, spre marea paguba a navigatorilor razboinici ai Nordului scandinav. Cum-necum, trebuie însa sa recunoastem ca pisica este si astazi o parte frumoasa si deosebit de tandra a existentei nostre de fiecare zi.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii