Dupa cum am mai prezentat pe aceasta pagina, din 2017 au aparut numeroase studii si articole privind existenta unor fiinte tridactile (cu câte trei degete la membre), printre mumiile descoperite în pesteri din regiunea Nazca (Peru). Descoperirea a fost supusa la nenumarate critici si opinii diverse, ceea ce o face foarte controversata.
Aceasta situatie a generat confuzie si opinii contradictorii, cu toate ca între timp au fost efectuate numeroase studii asupra unui numar de mumii despre care nu s-a putut demonstra ca ar fi falsuri (au existat si mumii asupra carora s-a intervenit).
Pe 16 februarie 2025, renumitul biolog Ricardo Rangel-Martínez B. Sc., director stiintific al ExomeLab din Mexico City, a dat publicitatii un articol stiintific intitulat „Primul raport de concluzii privind studiul ADN al mumiilor tridactile din Nazca”, cu referire la doua mumii, numite Victoria si Maria. În continuare voi rezuma, din lungul articol, doar principalele concluzii.
Studiul secventelor ADN, este în prezent „standardul de aur” în identificarea organismelor si indivizilor. Una dintre cele mai importante tehnici utilizate pentru studiul identitatii genetice a fiintelor cu trei degete este Next-Generation Sequencing (NGS). Aceasta tehnica a revolutionat genomica, permitând secventierea rapida si eficienta a unor cantitati mari de ADN. Ea permite studiul întregului genom prezent în proba de tesut analizata, incluzând atât genomurile bacteriene, cât si genomurile proprii ale specimenului, ceea ce conduce la o întelegere mai larga a genomurilor „în totalitate”, denumite acum Metagenomul.
„Secventierea de generatie urmatoare”
La individul tridactil „reptil-umanoid” numit „Victoria” , de 60 cm, studiile au fost efectuate pe mostre de tesut obtinute de la gât si sold. Aceste probe au fost supuse unui proces de curatare si extractie a ADN-ului, urmat de secventierea ADN-ului. Probele proveneau din tesuturi biologice foarte vechi (fapt confirmat de testarea carbon 14), deci moleculele cu informatia genetica a acestui individ puteau fi modificate, degradate sau partial distruse.
Întrucât specimenul a fost gasit într-o pestera în care putea fi în contact direct cu microorganisme, insecte, polen sau alte organisme vii, posibilitatea ca proba de ADN izolata din tesuturile mentionate sa fie contaminata era foarte mare. În plus, interpretarea rezultatelor trebuia sa tina cont de faptul ca persoanele care au gasit si au manipulat specimenul ar putea sa nu fi luat precautiile necesare pentru a preveni contaminarea.
Fara a intra în detaliile tehnice din articol, „secventierea de generatie urmatoare” a fost efectuata pe un secventiator Illumina. Ea a permis ca din osul gâtului sa se obtina 561.665.320 de secvente ADN citite, iar din tesutul muscular de la sold 501.700.245 secvente. O secventa citita consta din fragmente de ADN care au o lungime de circa 150 de nucleotide. Ulterior, aceste secvente au fost încarcate pe platforma Sequence Read Archive (SRA) de la Centrul National pentru Informatii Biotehnologice al Bibliotecii Nationale de Medicina din SUA.
Astfel se permite compararea tuturor secventelor citite, obtinute din fiecare proba biologica în cauza, cu toate secventele de genom disponibile în GenBank (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/genbank/), care poseda în prezent date a peste 700.000 de specii pamântene, ceea ce ofera un rezultat reprezentativ si semnificativ.
SRA a oferit urmatoarele rezultate din esantionul din osului gâtului: au fost identificate 72,07% din secventele citite, în timp ce restul de 27,93% nu se potriveau cu genomurile fiintelor vii cunoscute. Din cele 72,07% citiri identificate, 70,45% apartin ADN Homo sapiens, iar procentul ramas corespunde virusilor si bacteriilor care au contaminat proba.
Din esantionul de tesut muscular al soldului, 36,28% din secventele citite au fost identificate dar 63,72% dintre secventele citite nu se potriveau cu genomurile fiintelor vii cunoscute. Dintre genomurile identificate, toate s-au dovedit contaminari cu ADN de la virusi, bacterii si plante contemporane, fara genom de mamifere, deci implicit de oameni.
În concluzie, ambele probe biologice antice contin ADN contaminant care putea fi produs în timpul manipularii specimenului sau de-a lungul timpului, de la organismele din jur. Procentul mare de citiri neidentificate cu organisme vii cunoscute ar trebui sa fie în centrul investigatiilor viitoare pentru a încerca sa se defineasca identitatea organismului în cauza. Exista o probabilitate mai mare de 90% ca acest organism sa nu fie înrudit cu oamenii si o probabilitate mai mare de 50% ca acest organism sa nu aiba legatura cu niciuna dintre fiintele vii cunoscute de pe planeta noastra. În acest moment, nu este posibila identificarea specimenului în cauza.
Toate secventele genetice obtinute în acest studiu sunt publice si pot fi accesate liber. Ar fi important sa se creeze un comitet stiintific multidisciplinar pentru a continua studierea entitatilor biologice anormale.
Cercetarea celeilalte mumii tridactile, de tip umanoid, de 1,60 metri înaltime, numite „Maria”, a fost realizata de cercetatoarea canadiana Alaina Hardie. Ea s-a concentrat pe haplogrupurile ADN-ului mitocondrial si ale cromozomului Y ale mumiei, care s-a dovedit a fi un mascul. Datarea cu carbon-14 i-a dat o vârsta aproximativa de 1700 de ani.
Un esantion de tesut obtinut din osul mâinii Mariei a fost supus – ca si în cazul anterior – unui protocol de izolare ADN, urmat de secventiere masiva folosind un dispozitiv Illumina. Rezultatele secventierii au fost încarcate pe platforma publica a Arhivei Sequence Read a Centrului National pentru Informatii Biotehnologice a Bibliotecii Nationale de Medicina din SUA.
Ca rezultat al secventierii masive, s-au obtinut 647.789.366 de secvente a circa 150 de nucleotide. Aceste secvente, introduse în instrumentul SRA, au produs urmatoarea constructie filogenetica: din 647.778.937 citiri, 97,38% din secvente au fost identificate cu secvente de la Gene Bank, în timp ce 2,62%, nu. Altfel spus, 16.972.081 de secvente citite nu s-au potrivit cu niciun organism viu cunoscut.
Specimenul numit „María”
Din cele 97,38% dintre secventele citite identificate, un procent de 2,13% corespunde ADN-ului de la microorganisme care au contaminat proba sau care fac parte din microbiota pielii. Din restul de 95,25%, 30,22% corespund genomului uman, în special Homo sapiens, dar include, cu 3,05%, si o ramura taxonomica anormala din genul Pan (cimpanzei si bonobo).
Aceste primate se gasesc doar pe continentul african. Exista o probabilitate mai mare de 90% ca specimenul în cauza, numit „Maria”, sa fie de fapt un organism hibrid, posibil o specie noua, care prezinta caracteristici unice explicabile prin cele 2,62% de citiri neidentificate, care ar putea fi responsabile pentru trasaturile fenotipice specifice, cum ar fi tridactilismul atât al membrelor superioare, cât si al celor inferioare.
În plus, specimenul numit „María” poarta doua haplotipuri caracteristice populatiilor asiatice. Unul dintre ele este haplogrupul mitocondrial „M20a”, care este caracteristic populatiei din Myanmar. Aceasta caracteristica genetica este mostenita matern, ceea ce sugereaza ca bunica si mama partii umane a specimenului sunt din Myanmar. Haplogrupul Y a fost identificat în populatia Han din China. Prin urmare, se deduce ca bunicul si tatal partii masculine a mumiei „María” ar avea origini în populatia Han din China.
În concluzia studiului, Rangel-Martínez face înca o data apel sa se creeze un grup international de cercetare compus din antropologi, primatologi, biologi evolutionisti si oameni de stiinta din alte domenii pentru a valida, initial, datele obtinute pâna acum si a continua cu studii care sa ajute sa raspunda la multe întrebari despre originea acestui organism, precum si sa îi atribuie o nomenclatura taxonomica.
Ne confruntam cu cele mai importante dovezi biologice din istoria omenirii moderne – scrie autorul – Comunitatea stiintifica internationala trebuie sa fie umila si sa nu judece fara sa aprofundeze cazul. Informatiile din acest caz sunt publice, la fel ca si accesul la specimene, asa ca oricine doreste sa se alature cercetarii o poate face din aria sa de expertiza. Cautarea adevarului nu trebuie sa se opreasca.
DAN D. FARCAS
Comentarii