Pe 25 noiembrie 2024, într-o miscare istorica si fara precedent, 15 organizatii ale societatii civile dedicate fenomenelor anomale neidentificate (Unidentified Anomalous Phenomena – UAP) din zece state membre ale UE, Norvegia si Regatul Unit (inclusiv ASFAN din România) si-au unit fortele pentru a cere Uniunii Europene (UE) sa ia masuri urgente cu privire la UAP.
Aceasta este prima data când se face un apel colectiv catre institutiile UE cu privire la aceasta problema considerata presanta. Pe baza a zeci de ani de date despre incidente UAP, organizatiile solicita UE sa implementeze un proces cuprinzator pentru colectarea, analiza si publicarea datelor UAP din întreaga Europa. Ele solicita în acelasi timp ca problematica UAP sa fie inclusa în legislatia UE privind aviatia, securitatea si spatiul. De asemenea, ele îndeamna institutiile UE sa finanteze cercetarea, în mai multe discipline relevante, si sa stabileasca canale pentru un schimb de informatii cu alte tari, în concordanta cu eforturile legislative recente din Statele Unite.
Solicitarea a fost adresata Parlamentului European, dar tinând cont si de celelalte doua institutii principale ale Uniunii Europene: Consiliul Uniunii Europene (statele membre) si Comisia Europeana. Fiecare dintre aceste institutii este rugata sa ia masuri cu privire la UAP, în raport cu scopurile, valorile, mandatele si prioritatile sale.
Reprezentantii organizatiilor civile UAP, solicita institutiilor UE sa investigheze si sa abordeze UAP, îmbunatatind astfel activitatile de aviatie, securitate si spatiu în UE, si sa încurajeze cercetarea si inovarea legate de UAP în beneficiul economiei si societatii UE.
Fenomene observate în spatiu
Asa cum se arata în scrisoare, prin fenomene anomale neidentificate (UAP) se întelege orice este observat în spatiu si aer, pe uscat si în mare si care nu poate fi explicat ca ceva cunoscut. În trecut, a fost folosit termenul de obiect zburator neidentificat (OZN), dar pe masura ce platformele de senzori au început sa detecteze mai multe fenomene si în alte medii (în special în mare), s-a adoptat un nou acronim si definitie.
Fenomenul a fost documentat de-a lungul istoriei, aparând în diverse forme si contexte. Este global, cu observatii facute, în întreaga lume, de catre observatori instruiti: piloti, personal militar, personal din aerodromuri, oameni de stiinta si civili, începând cu cel putin anii 1940.
Exista indicii ca UAP au fost, de asemenea, observate si monitorizate în spatiu. De exemplu, mai multe videoclipuri surprinse în misiunile catre Statia Spatiala Internationala, care au fost analizate de experti independenti, par sa arate UAP-uri care nu pot fi explicate. De asemenea, mai multi astronauti sustin ca au observat UAP.
Pilotii au raportat aproape coliziuni care au implicat avioane militare sau comerciale. Multe observatii ale UAP, în ultimii ani, inclusiv de avioane fara pilot neidentificate („drone”), au fost facute pe aerodromuri militare cu depozite de arme nucleare si la instalatii nucleare. Prin urmare, UAP ar trebui sa fie considerat o problema de siguranta a zborului si ridica, de asemenea, întrebari cu privire la posibile amenintari la securitatea nationala.
În ultimele decenii, organizatiile cetatenesti de voluntariat din aproape toate tarile europene si multe alte tari au colectat si investigat observatii UAP. Desi majoritatea acestora pot fi explicate de exemplu prin avioane, drone, sateliti, planete, meteori etc, o mica parte (aproximativ 3-5%) ramâne neexplicata stiintific. Acest lucru este demonstrat, de exemplu, de datele GEIPAN, organizatia oficiala guvernamentala franceza care colecteaza, analizeaza si raporteaza UAP, concentrându-se asupra teritoriului Frantei. Este singura organizatie guvernamentala din Europa care are un astfel de mandat si activitati.
În SUA a fost înfiintat în 2022 un departament (AARO) din cadrul Pentagonului care colecteaza, analizeaza si publica observatiile UAP primite de la profesionistii guvernului SUA. Ei au mentionat ca UAP prezinta caracteristici unice si inexplicabile: plutire, acceleratie instantanee, viteza hipersonica (fara semnaturi), parcurs trans-mediu si observabilitate scazuta.
Au fost raportate efecte negative asupra sanatatii umane din cauza întâlnirilor apropiate cu UAP. Ele ar trebui abordate. Profesionistii si cetatenii care au raportat aparitii UAP s-au confruntat cu scepticism, ridiculizare sau chiar repercusiuni profesionale. Acest lucru poate avea, de asemenea, un efect negativ asupra sanatatii.
UAP sunt, de asemenea, foarte relevante din perspectiva tehnologiei, economiei, energiei, transporturilor si aspectelor sociale si culturale. Multe întrebari în jurul UAP ramân fara raspuns, cum ar fi: ce sunt ele exact, de unde vin si care este impactul lor asupra societatii? În concluzie – spune scrisoarea – UAP reprezinta un fenomen complex, multi- si trans-disciplinar, care necesita atentia si actiunea noastra imediata. Institutiile UE, în strânsa colaborare cu toate partile interesate, inclusiv profesionisti, oameni de stiinta, armata, mass-media si cetateni, au responsabilitatea de a aborda UAP cu seriozitate, integritate si rigoare stiintifica. Procedând astfel, putem oferi siguranta, securitatea si bunastarea tuturor cetatenilor UE.
În 2024 a mai existat o initiativa în acest sens. La 20 martie 2024, la Parlamentul European, a avut loc un eveniment de informare, organizat de deputatul european Francisco Guerreiro (Alianta europeana verde/libera) cu tema „Fenomene anomale neidentificate (UAP) – spatiul aerian al UE: raportare si evaluare stiintifica”.
În 2024, Francisco Guerreiro a sustinut mai multe scurte declaratii în sesiunea plenara a PE cu privire la subiecte similare legate de UAP si, de asemenea, a înaintat o motiune Parlamentului European pentru modificarea Regulamentului UE privind siguranta aviatiei civile, pentru a permite raportarea si analizarea UAP într-un mod coerent si transparent. Acest lucru trebuia sa conduca la o baza de date armonizata a UE si la un schimb de informatii între statele membre ale UE. Comisia Europeana, responsabila pentru siguranta aviatiei, nu a reactionat în urma acestei motiuni.
„Triunghiuri zburatoare”
Este important de mentionat ca pilotul care a fost martor la o întâlnire UAP si si-a prezentat cazul la evenimentul din 20 martie a declarat ca nu raportase oficial aceste observatii, la fel ca multi alti piloti care l-au abordat si care au observat UAP. Exista mai multe motive pentru neraportare: riscul de a nu fi crezut si de a fi ridiculizat, posibile repercusiuni profesionale negative, dar si neconstientizarea posibilitatii de raportare oficiala în temeiul regulamentului UE privind siguranta aviatiei. Multi piloti din ultimele decenii nu si-au raportat observatiile din motive similare. Prin urmare, scrisoarea considera ca este foarte important ca subiectul sa devina mai deschis pentru discutii în lumea aviatiei si nu numai.
De asemenea, este important de mentionat ca, dupa marele val de observatii de „triunghiuri zburatoare” din Belgia, în 1990, europarlamentarul belgian Elio Di Rupo înaintase o motiune Parlamentului European cu propunerea de a se crea un centru european de monitorizare pentru OZN. El a recomandat sa se considere organizatia franceza SEPRA, un predecesor al actualului GEIPAN, drept punct de contact central european pentru problemele OZN. În 1991, aceasta propunere a fost înaintata Comisiei pentru energie, cercetare si tehnologie în calitate de comisie responsabila pentru a elabora un proiect de rezolutie. Europarlamentarul Tullio Regge (un cunoscut om de stiinta din Italia) a fost numit raportor. În sedinta comisiei din 29 noiembrie – 1 decembrie 1993, propunerea de rezolutie a fost adoptata în unanimitate. Aceasta a cerut Comisiei Europene sa înfiinteze un „Centru european de observare a OZN-urilor” care sa colecteze observarile raportate de cetateni si institutii (militare si stiintifice) si sa organizeze campanii de observare stiintifica. Centrul trebuia sa fie administrat de Comisia Europeana. Cu toate acestea, în cele din urma, rezolutia nu a fost pusa în practica, deoarece nu toate statele membre ale UE au fost de acord.
În ciuda raspunsurilor mentionate mai sus, semnatarii actualei scrisori cred cu tarie ca UE poate face mult mai mult în ceea ce priveste UAP. Actiunea UE este necesara în mod special din cauza naturii transfrontaliere a UAP, a potentialului de solutii legislative eficiente si eficace la nivelul UE si a oportunitatilor de a utiliza finantarea UE pentru cercetare. Autorii cred ca exista sanse pentru o astfel de actiune, în noul Parlament UE ales, inclusiv în comisiile sale relevante.
DAN D. FARCAS
Comentarii