Pe 24 ianuarie 2022, analistul Nick Madrid a publicat pe „Medium.com” articolul intitulat „Ce este in Briefing-urile UAP clasificate?” cu aluzie la faptul ca, pe langa „raportul preliminar” public UAP/OZN, al Pentagonului si al structurilor de informatii din SUA, au existat o serie de briefing-uri clasificate, doar pentru anumiti membri ai Congresului. Ce era oare in ele? Prezint in continuare cateva idei din acest articol.
Unii cred ca lumea se afla in prezent in mijlocul unui proces de dezvaluire a fenomenelor aeriene neidentificate (UAP), care va confirma in cele din urma ca nu suntem singuri in Univers. Procesul s-a pus in miscare oficial, iar Congresul cauta, in mod activ, cunostinte in acest sens prin noua legislatie. In decembrie 2021, Congresul a adoptat, iar presedintele Biden a semnat legea NDAA (National Defense Authorization Act), care cere rapoarte anuale cu privire la tot ce stim despre UAP. Primul briefing va fi furnizat cel tarziu pana la 31 octombrie 2022, atat in forma clasificata, cat si neclasificata.
Dar au reactionat, in sfarsit, si oamenii de stiinta. Proiectul Galileo, infiintat anul trecut de profesorul de astrofizica de la Harvard, Avi Loeb, a inceput sa construiasca primul sau telescop pentru a capta imagini de inalta rezolutie ale UAP si se anticipa prima sa testare in primavara lui 2022. Deja, peste 100 de oameni de stiinta din toata lumea au anuntat ca se implica in acest proiect, iar fostii angajati ai Pentagonului: Lue Elizondo si Christopher Mellon vor fi consilieri afiliati.
Materiale „exotice”
In acest context, intr-un interviu recent, fostul director al Programului Avansat de Identificare a Amenintarilor Aerospatiale (AATIP), Luis Elizondo, care stie mult mai multe decat are voie sa spuna, a declarat: „Sa presupunem ca au existat unii oameni care au derulat un program OZN in trecut, dar pentru ca s-au intamplat anumite lucruri, presedintii SUA nu au mai fost informati, oamenii din Congres nu au mai fost nici ei informati. Tot ei deruleaza acum o operatiune care este considerata necinstita, dar este totusi o misiune importanta. Si iata ca, dintr-o data, pisica a iesit din geanta. Ce se va intampla cu acesti oameni cand guvernul isi va da seama ca au desfasurat, cu bine si cu rau, operatiuni fara nicio supraveghere, fara niciun control legal? Aceasta este o actiune potential criminala. Cine va fi tras la raspundere pentru faptul ca ei nu au informat, conform legii, asa cum ar fi trebuit sa informeze, anumiti membri ai Congresului in comitetele de supraveghere din lantul de comanda?”
Dar Elizondo nu s-a oprit aici. El a continuat speculatiile sale, descriind o companie ipotetica aerospatiala care ar avea avantaje ilegale, deoarece ar poseda „materiale exotice” (presupuse resturi dintr-un OZN prabusit). Aceste materiale i-ar fi fost furnizate de guvernul SUA cu zeci de ani in urma, oferind astfel unui antreprenor un avantaj ilegal si injust in licitatiile pentru proiecte guvernamentale.
Daca ipoteza emisa de Elizondo este adevarata, contracte de miliarde de dolari puteau sa fi fost castigate pe nedrept, fiind acordate companiilor aerospatiale care erau in posesia acestor materiale exotice, in timp ce alte companii aerospatiale, cu sute de angajati, au iesit din afaceri, pierzandu-si pozitiile. In aceste conditii, de ce oare contractorii guvernamentali, stiind probabil ca foloseau practici de concurenta neloiala, nu au adus aceste informatii in atentia Congresului sau nu au depus acuzatii?
Intr-un alt interviu, Elizondo a fost intrebat daca a contactat cumva firma Lockheed Martin, pentru a o intreba ce bunuri exotice au in posesia lor. El a raspuns: „Am intrebat, da, nu am de gand sa va spun care a fost raspunsul, deoarece o parte a raspunsului necesita aprobarea anumitor organizatii si contractori militari si nu am libertatea sa vorbesc in numele lor. Dar am spus foarte clar … «Cred ca guvernul Statelor Unite este in posesia de materiale exotice si am spus da, si sustin asta»”.
De unde provin materialele exotice? Poate din incidentul de la Roswell? Intr-o aparitie rara, Christopher Mellon a afirmat, ca raspuns la aceasta intrebare: „Mi-au spus mai multe persoane care au acreditari si acces ca exista ceva adevar in aceste povesti si eu nu scot asta din calcul.” Daca analogiile ipotetice oferite de Elizondo nu sunt in scop de divertisment si se bazeaza pe cunostintele pe care le-a dobandit in calitate de director al programului UAP al Pentagonului, implicatiile sunt uluitoare. Ar insemna, ipotetic, ca exista un program OZN necinstit in interiorul guvernului Statelor Unite. Indiferent de motiv, un asemenea program nu mai are supravegherea Congresului, managerii sai pot lua decizii politice cu impunitate, ceea ce echivaleaza in esenta cu dispretuirea Congresului.
La 4 octombrie 2017 a fost ultima zi in Pentagon, pentru Lue Elizondo, ca director al Programului AATIP. El fusese blocat sa-l informeze pe secretarul apararii, generalul Mattis, intr-un subiect pe care il considera o problema imperativa. Daca ar fi putut obtine o intalnire cu Mattis, probabil ca l-ar fi informat si cu privire la programele OZN derulate fara supravegherea Congresului. In plus, putea dezvalui faptul ca antreprenori guvernamentali au materiale exotice, oferindu-le avantaje nedrepte, rezultand in practici concurentiale ilegale in valoare de miliarde.
Daca secretarul apararii ar fi avut astfel de informatii, probabil ca ar fi cerut sa se ia masuri, aducand cazul in atentia Congresului si a presedintelui. Daca secretarul ar fi avut aceste informatii si nu ar fi facut nimic si, la un moment dat, informatiile ar fi devenit publice, secretarul putea fi implicat pentru dispret fata de Congres, cu posibile implicatii juridice si aruncand o umbra asupra mostenirii sale.
Nefiind ascultat, Lue Elizondo a demisionat, in semn de protest. Daca ar fi fost capabil sa informeze Congresul in mod independent, probabil ca si-ar fi satisfacut nevoia de a oferi superiorilor sai informatii cruciale, anuland necesitatea de a demisiona.
Acum, dupa patru ani si ceva, unele dintre cunostintele pe care AATIP le-a dobandit de-a lungul anilor de cercetare apar in prevederile Legii de autorizare a apararii nationale (NDAA) pe 2022. Senatoarea Kirsten Gillibrand, care face parte din Comitetul pentru Servicii Armate a Senatului si din Comitetul Selectat al Senatului pentru Informatii, a intrat in actiune cu un limbaj bine pus la punct pentru amendamentul UAP din legea NDAA. Intre altele, ea cere informatii despre relatia UAP cu materialele nucleare si efectele medicale sau biologice suferite de cei care au intrat in contact strans cu fenomene aeriene neidentificate. In plus, senatoarea Gillibrand solicita si informatii legate de productia, transportul si depozitarea de arme sau componente nucleare.
Conexiune nucleara
In timp ce amendamentul Gillibrand era inca in curs de aprobare, Elizondo a furnizat informatii importante cu privire la conexiunea armelor nucleare cu OZN-urile. Intr-un interviu el a spus: „AATIP era constient de conexiunea nucleara, dar existau o multime de informatii la care AATIP nu avea acces. Robert Hastings a reusit sa le obtina. El a facut o treaba fantastica cu cartea sa despre conexiunea nucleara. Am putut sa validam si sa dovedim exact ceea ce spunea el prin intermediul rapoartelor de informatii. Nu numai ca a fost bun si precis pana la sfarsit, dar a fost si util, in unele cazuri, in care au existat putine informatii si pe care nu le aveam.”
Robert Hastings a intervievat mai mult de 150 de militari pentru cartea sa „OZN-uri si arme nucleare”. Toti acestia au declarat pe banda audio sau video ca, de fapt, OZN-urile au monitorizat armele nucleare chiar si cu zeci de ani in urma. Iar parlamentarii Congresului au azi serioase ingrijorari cu privire la incursiunile UAP la instalatiile de arme nucleare si la depozitele nucleare.
Informatiile furnizate in scenariile ipotetice ale lui Elizondo nu sunt incluse in prevederile solicitate in Legea de autorizare a apararii nationale. NDAA nu are clauze despre obtinerea de informatii despre programele OZN ascunse din Pentagon. Nici nu face anchete cu privire la materialele exotice detinute de contractori guvernamentali si folosite ca avantaje ilegale pentru a castiga contracte guvernamentale.
Va putea oare Pentagonul sa impiedice eforturile Congresului de a obtine adevarul si supravegherea necesara pentru a aduce transparenta asupra secretului UAP prin rapoartele anuale cerute de la NDAA? Poate ca ipotezele lui Elizondo ar putea incita parlamentarii sa organizeze audieri in Congres, unde ar putea auzi si partea clandestina a realitatii istorice a OZN-urilor.
DAN D. FARCAS
Comentarii