Primii reprezentanti ai speciei Homo sapiens ar fi putut beneficia de protectie solara asigurata de ungerea corpului cu ocru, haine din piei de animale si utilizarea pesterilor în timpul deplasarii Polului Nord magnetic deasupra Europei, în urma cu aproximativ 41.000 de ani, arata un studiu realizat la Universitatea Michigan.
Aceste tehnologii l-ar fi putut proteja pe Homo sapiens care traia în Europa de radiatiile solare letale, dar probabil ca omul de Neanderthal nu a dispus de aceste beneficii si a disparut total din istorie.
„Excursia Laschamps”
Savantii americani au stabilit ca în urma cu aproximativ 40.000 de ani polii magnetici ai planetei au început sa îsi inverseze pozitiile. Tot atunci, Homo sapiens a început sa confectioneze haine din piele de animale si sa utilizeze mai frecvent ocrul, un mineral care are proprietati excelente de protectie solara atunci când este aplicat pe piele.
Aceste comportamente ar fi putut contribui la raspândirea speciei noastre în Europa si Asia într-un moment în care populatia de neanderthalieni era în declin. „În cadrul studiului, am combinat toate regiunile în care radiatiile cosmice sau oricare alt tip de particule energetice solare ar fi putut sa patrunda pâna la nivelul solului”, a declarat Agnit Mukhopadhyay, autorul principal al studiului si specialist în domeniul ingineriei climatice si spatiale.
Câmpul magnetic al Pamântului este creat de rotatia planetei si, prin extensie, de rotatia nucleului sau. Acesta, compus din fier topit, genereaza curenti electrici, care se extind într-un halou în jurul globului. Pe de alta parte, Soarele arunca continuu spre Pamânt gaze fierbinti si particule încarcate, care, datorita temperaturilor lor extrem de ridicate, actioneaza ca un sistem de plasma.
Mukhopadhyay a dezvoltat un model care prezice modul în care acest sistem de plasma interactioneaza cu câmpul magnetic al Pamântului. Orientarea câmpului magnetic nord-sud este motivul pentru care, de obicei, se vad aurore doar la poli, unde câmpurile magnetice sunt cele mai puternice. Dar ocazional, de-a lungul istoriei, acesti poli s-au deplasat de la pozitiile lor geo-grafice traditionale.
Aceste evenimente au fost numite de specialisti „excursii geomagnetice”, iar cea mai re-centa dintre ele a fost asa-numita „excursie Laschamps”, care a avut loc în urma cu aproxi-mativ 41.000 de ani.
În colaborare cu Sanja Panovska, cercetator la Centrul GFZ Helmholtz din Germania, Mukhopadhyay a creat o reconstructie 3D a sistemului geospatial al Pamântului. Cercetatorii au constatat ca, în timpul „excursiei Laschamps”, câmpul magnetic al Pamântului si-a redus dimensiunea la aproximativ 10% din puterea sa actuala. Acest lucru a permis polilor magnetici sa coboare pâna în apropierea ecuatorului si aurorele polare sa fie vazute în toata Europa si în nordul Africii.
Cercetatorii au suprapus apoi harta lor 3D peste globul terestru si au constatat ca perioada de timp a „excursiei Laschamps” – care a durat între 41.000 si 39.000 î.Hr. – a coincis cu perioade de schimbari majore pentru grupurile de oameni care traiau pe planeta.
Razele cosmice, radiatiile si supravietuirea
„Omul de Neanderthal si Homo sapiens au coexistat în Europa, cel din urma sosind în urma cu aproximativ 56.000 de ani”, spune Raven Garvey, profesor asociat de antropologie la Universitatea Michigan. Acum 40.000 de ani, neanderthalienii nu mai erau identificati ca specie în Europa. Dar de ce disparusera?
„Care sunt diferentele dintre cele doua specii care ar putea explica aceasta disparitie, a constituit o întrebare majora pentru antropologi, timp de decenii”, considera Garvey. „Îmbracamintea ar fi putut fi un factor determinant”, crede ea.
Mijloacele tehnologice de producere a hainelor care se potriveau corpului au fost descoperite în situri arheologice asociate cu oameni moderni din punct de vedere anatomic, dar nu si cu oamenii de Neanderthal. Dar în siturile asociate cu Homo sapiens arheologii au gasit nu numai razuitoare folosite în productia de piei, ci si ace asociate cusutului.
Potrivit lui Garvey, îmbracamintea croita avea un dublu beneficiu: era semnificativ mai calduroasa, iar caldura adaugata însemna ca oamenii puteau calatori mai departe de caminele si adaposturile lor, în cautare de hrana.
Îmbracamintea croita ar fi putut oferi, de asemenea, un alt beneficiu neintentionat – protejarea împotriva radiatiilor solare. Exista mai multe efecte daunatoare ale radiatiilor solare, inclusiv patologii oculare si epuizarea acidului folic (ceea ce poate duce la malformatii congenitale si la cresterea mortalitatii infantile), „astfel încât protectia împotriva radiatiilor solare ar fi conferit, de asemenea, un avantaj semnificativ oricui o detinea”, a spus Garvey.
Este posibil totodata ca Homo sapiens sa fi intensificat utilizarea ocrului, un pigment natural compus din oxid de fier, argila si siliciu folosit pentru a picta obiecte, peretii pesterilor si chiar pentru a-si decora corpul.
„Au existat unele teste experimentale care au aratat ca ocrul are proprietati asemanatoare cu cele ale cremelor moderne de protectie solara. El reprezinta o modalitate de protectie solara destul de eficienta si exista, de asemenea, de-a lungul istoriei, populatii care au folosit-o în principal în acest scop”, a declarat Garvey.
GABRIEL TUDOR
Comentarii