• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Gelul electric care vindeca ranile

Gelul electric care vindeca ranile

23 iunie 2025
in Spectacolul cunoasterii, Stiinta
A A

Dezvoltat din ingrediente naturale, un nou tip de gel ar putea deveni, în viitorul nu tocmai îndepartat, un aliat esential în tratamentul ranilor.

O cercetatoare din Canada a creat acest gel piezoelectric – un material care produce electricitate atunci când este comprimat sau întins – si a deschis astfel calea catre o noua generatie de tratamente medicale, inspirate de procesele naturale de vindecare ale corpului uman.

O descoperire întâmplatoare

Atunci când suferim o rana, indiferent ca este vorba de o fractura sau o simpla zgârietura, organismul nostru declanseaza un proces complex de vindecare. Un aspect mai putin cunoscut este faptul ca acest proces începe cu un semnal electric: un „S.O.S.” bioelectric transmis pentru a atrage celulele specializate în regenerarea tesuturilor. Aici intervine noul gel piezoelectric, care ar putea amplifica acest semnal natural, accelerând astfel vindecarea.

Erica Pensini, inginer chimist la Universitatea din Guelph, Ontario, a descoperit gelul în mod accidental. Ea încerca sa studieze interactiunea dintre amine (compusi chimici des întâlniti în produsele cosmetice) si acidul oleic, un component al grasimilor naturale precum uleiul de masline. Însa, când a combinat cele doua substante cu apa, în eprubeta a aparut o substanta vâscoasa, asemanatoare cu o mâzga.

Intrigati, Pensini si colegii sai de laborator au început sa studieze proprietatile electrice ale noii substante. Au introdus electrozi în gel, apoi l-au presat între doua placi de sticla. Rezultatul? O mica descarcare electrica.

Era dovada clara ca gelul era piezoelectric. Proprietatea de a produce electricitate atunci când este deformat nu este straina corpului uman. Pielea, oasele, tendoanele si chiar unghiile noastre au caracteristici piezoelectrice. Diferenta este ca noul gel este compus aproape în întregime din apa si ingrediente provenite din surse biologice.

Astfel, este mai compatibil cu tesuturile umane decât alte materiale piezoelectrice, fabricate industrial. Pensini a dorit sa faca gelul mai sigur pentru utilizare medicala.

Aminele pot provoca iritatii ale pielii, asa ca le-a înlocuit cu aminoacizi – componente esentiale ale proteinelor, care se regasesc în mod natural în organism. Schimbarea nu a afectat capacitatea gelului de a genera electricitate. „Ambele versiuni sunt piezoelectrice,” spune Pensini. „Din acest punct de vedere, nu sunt atât de diferite.”

Cum functioneaza gelul?

Cantitatea de electricitate generata depinde de cât de mult este comprimat gelul. De exemplu, o cantitate de marimea unui bob de mazare redusa la jumatate din volumul sau initial poate produce câtiva microamperi de curent.

Desi pare o cantitate minuscula comparativ cu energia unei baterii AA, pentru semnalele biologice din corp este mai mult decât suficient. Apa joaca un rol esential în aceasta formula, iar în lipsa ei, gelul devine un solid casant si îsi pierde proprietatile piezoelectrice.

În forma sa optima, gelul contine 90% apa, acid oleic si un aminoacid numit lizina. Aceasta combinatie a produs cel mai puternic semnal electric în testele efectuate. Aminoacizii functioneaza ca niste baterii minuscule, fiecare are o parte pozitiva si una negativa. Daca reusesti sa-i aliniezi corect – proces facilitat prin întinderea sau comprimarea gelului – ei genereaza electricitate, exact ca bateriile aliniate într-o lanterna.

Descoperirea a fost publicata în Journal of Molecular Liquids si iScience. Echipa condusa de Pensini continua sa testeze diverse formule, folosind alti aminoacizi si proportii diferite de apa, pentru a perfectiona compozitia. Pe lânga testele de laborator, cercetatorii au folosit raze X, lumini speciale si microscoape pentru a analiza structura interna a gelului.

Rezultatul: gelul are o structura de cristal lichid – o combi-natie între proprietatile solide si cele lichide – care este esentiala pentru functionarea sa. Ashley Brown, specialista în bioinginerie la Universitatea de Stat Carolina de Nord, considera ca descoperirea este promitatoare, dar subliniaza ca e nevoie de studii suplimentare.

„Gelul trebuie testat în scenarii clinice reale. Reteta ar putea avea nevoie de ajustari pentru diverse tipuri de rani.”

În afara de utilizarea în tratamentul ranilor, acest gel ar putea avea un impact semnificativ si în domeniul dispozitivelor medicale implantabile. Seung-Wuk Lee, specialist în bioinginerie la Universitatea din California, Berkeley, vede în gel o posibila sursa de energie pentru dispozitive precum stimulatoarele cardiace.

„Înlocuirea bateriei constituie un proces dificil si invaziv,” spune el. „Cu un astfel de gel, dispozitivele ar putea fi alimentate, pur si simplu, de miscarile naturale ale corpului.”

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

Pariu „nebunesc”

Urmatorul Articol

Problema dronelor

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

„Superbacterie” preistorica

2 martie 2026

O echipa de cercetatori de la Academia Româna a descoperit o bacterie...

Spectacolul cunoasterii

Vom fi „legati” pentru totdeauna de Pamânt?

24 februarie 2026

Un reputat biolog britanic sustine ca oamenii nu vor putea trece niciodata...

Spectacolul cunoasterii

Descoperirea care ar putea revolutiona medicina

16 februarie 2026

Plantele au dezvoltat de-a lungul evolutiei o gama impresionanta de compusi chimici,...

Spectacolul cunoasterii

Marea Piramida de la Gizeh a fost construita cu scripeti?

9 februarie 2026

Vreme de milenii, aceasta piramida a fascinat si a framântat mintile cercetatorilor....

Spectacolul cunoasterii

Dovezi de gândire matematica pe vase ceramice stravechi

2 februarie 2026

Cu mult înainte de aparitia numerelor scrise, a tabelelor matematice sau a...

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Urmatorul Articol

Problema dronelor

Arhitectura biomimetica

Sakae Oba, „vulpea din Saipan”

Comentarii

Articole Noi

Fără categorie

26 februarie 1936 – Lovitura de stat a „tinerilor ofiteri” din Japonia

2 martie 2026

Puciul esuat din 26 februarie 1936, cunoscut în istoria Japoniei sub numele...

Citeste mai departe
Blitz

Când „chimia” dintre cupluri se transforma în magie

2 martie 2026

Exista o fascinatie veche a publicului pentru cuplurile de actori care, odata...

Citeste mai departe
Blitz

Expozitii dedicate Martisorului

2 martie 2026

Traditionalul Târg al Martisorului este organizat saptamâna aceasta, de miercuri pâna duminica,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum identificam un atac de cord?

2 martie 2026

Stilul de viata tot mai sedentar, dietele dezechilibrate, stresul cauzat de „viata...

Citeste mai departe
Femina Club

Masti valoroase

2 martie 2026

Evitarea produselor cosmetice care contin parfumuri, parabeni sau alcool este recomandata pentru...

Citeste mai departe
Femina Club

Salata de paste cu sos

2 martie 2026

500 g paste scurte, o lingura ulei de masline, 150 g mozzarella...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.