Un proiect international realizat în colaborare de experti de la Universitatea Ludwig-Maximilians (LMU) din München si Universitatea din Bagdad a reusit sa reconstituie, cu ajutorul inteligentei artificiale, un imn babilonian datând din jurul anului 1000 î.Hr.
Textul, copiat în scolile din Mesopotamia antica, ofera o perspectiva uimitor de umana asupra unei civilizatii disparute de milenii.
Un mesaj redescoperit
Imnul, descoperit de profesorul Enrique Jiménez, specialist în asiriologie, a fost reconstituit printr-o combinatie de arheologie clasica si inteligenta artificiala (IA). Proiectul a fost realizat în cadrul Electronic Babylonian Library, o platforma digitala menita sa arhiveze toate fragmentele de texte cuneiforme cunoscute si sa le puna la dispozitia comunitatii stiintifice.
Folosind algoritmi de recunoastere si corelare bazate pe AI, cercetatorii au reusit sa identifice peste 30 de fragmente din diverse colectii ale lumii – inclusiv tablite aflate în muzee din Irak, Germania, Franta si Marea Britanie – care faceau parte din acelasi text. Ceea ce odinioara ar fi necesitat decenii de analiza manuala a fost realizat în câteva luni, datorita procesarii automate a imaginilor si traducerilor digitale.
„Este un imn fascinant, care descrie Babilonul în toata splendoarea sa si ofera o perspectiva rara asupra vietii locuitorilor sai, barbati si femei deopotriva”, a explicat Jiménez într-un comunicat al LMU.
Continutul imnului, care numara aproximativ 250 de versuri, a uimit comunitatea stiintifica prin bogatia detaliilor. Spre deosebire de alte texte mesopotamiene, adesea concentrate pe razboaie sau mituri cosmice, acest poem este o oda adusa vietii urbane si convietuirii pasnice.
Autorul anonim al imnului vorbeste despre cladirile impunatoare ale Babilonului, despre cum apele Eufratului „aduc primavara si verdeata câmpurilor” si despre armonia care domneste între locuitori. Într-un pasaj de o delicatete rara, poetul descrie rolul femeilor în viata religioasa a orasului, mentionând preotese care „cânta pentru zei si pentru pacea casei”. Este una dintre putinele referiri directe la functii religioase feminine din întreaga literatura mesopotamiana.
Totodata, textul vorbeste despre o societate care valorizeaza ospitalitatea si respectul fata de straini, un detaliu care contrazice prejudecatile moder-ne despre rigiditatea lumilor antice. „Imnul descrie un Babilon prosper, dar si deschis, un loc unde diversitatea era parte din ordinea fireasca a lumii”, a declarat Jiménez.
Aceste versuri, multiplicate pe mai multe tablite, sugereaza ca imnul era un text popular, predat elevilor din scolile mesopotamiene. „Era un exercitiu scolar, o poezie pe care copiii o copiau si o recitau. E uimitor ca un text atât de raspândit în Antichitate ne-a fost complet necunoscut pâna acum”, a spus profesorul.
Cum a fost refacut trecutul?
Platforma Electronic Babylonian Library reprezinta o revolutie în studiul istoriei scrise. Mii de tablite cuneiforme, descoperite în ultimele doua secole, au fost digitalizate în format 3D si analizate cu ajutorul AI. Algoritmii antrenati pot recunoaste modele de text, urme de scriere si formule lingvistice care apar în diferite fragmente.
Atunci când identifica asemanari semnificative, sistemul propune posibile potriviri, pe care cercetatorii le verifica manual. În cazul imnului babilonian, inteligenta artificiala a descoperit fragmente dispersate în 30 de manuscrise – un efort imposibil de realizat doar de oameni într-o perioada rezonabila de timp.
„Folosind platforma noastra asistata de inteligenta artificiala, am reusit sa reunim parti de text care altfel ar fi ramas necunoscute pentru generatii. Este ca si cum am lipi împreuna cioburi dintr-o vaza sparta în zeci de fragmente, în urma cu 3.000 de ani”, explica Jiménez. Acest tip de tehnologie nu doar reconstruieste texte, ci creeaza o baza de date globala, care va permite în viitor descifrarea si altor opere pierdute.
În colaborare cu Muzeul National al Irakului, echipa de la LMU lucreaza la decodarea a sute de tablite provenite din celebra Biblioteca de la Sippar – una dintre cele mai mari colectii de texte antice cunoscute, despre care traditia spune ca ar fi fost ascunsa înainte de potopul biblic. Descoperirea are o semnificatie culturala uriasa. Babilonul, fondat în jurul anului 2000 î.Hr., a fost unul dintre cele mai mari centre urbane ale lumii antice si un simbol al cunoasterii, al legilor si al artei.
Prin reconstituirea acestui imn, cercetatorii aduc la lumina un portret poetic al unui oras viu, nu doar un monument ar-heologic. Ruinele Babilonului, aflate astazi la aproximativ 85 de kilometri sud de Bagdad, sunt recunoscute de UNESCO drept patrimoniu mondial. Dar prin aceasta descoperire, ele capata din nou voce – una care vorbeste despre bucuria de a trai, despre credinta si despre frumusetea unei lumi pierdute.
„Pentru prima data, putem auzi cuvintele unui babilonian care îsi iubea orasul. Este o legatura emotionanta între trecut si prezent, între lutul tablitelor si siliciul calculatoarelor”, a concluzionat Jiménez.
GABRIEL TUDOR
Comentarii