Descifrarea scrierilor stravechi poate constitui o provocare majora – mai ales atunci când scrierile respective sunt realizate cu caractere cuneiforme imprimate pe tablite vechi de 3.000 de ani.
În ultima vreme cercetatorii care studiaza istoria Orientului Mijlociu pot utiliza inteligenta artificiala (AI) pentru a identifica si copia caractere cuneiforme din fotografii ale tablitelor, putând sa citeasca astfel cu usurinta scripturi complicate si pâna acum de nedescifrat.
O întreaga istorie ar putea fi rescrisa
Alaturi de hieroglifele egiptene, cuneiformele reprezinta unele dintre cele mai vechi forme de scriere cunoscute si constau în peste 1.000 de caractere unice, care au fost utilizate pentru a înregistra diverse aspecte ale societatilor mesopotamiene si babilioniene de acum trei milenii, inclusiv înregistrari administrative, texte literare si corespondenta personala.
Descifrarea caracterelor este o provocare din cauza variatiilor semnificative care apar între diferite culturi, perioade istorice si chiar scribi individuali. Aceste discrepante contribuie la natura complexa si adesea ambigua a textelor cuneiforme, complicând eforturile de a le traduce si întelege pe deplin.
Cercetatorii de la Universitatea Cornell si de la Universitatea din Tel Aviv (TAU) au dezvoltat o abordare denumita ProtoSnap, care „fixeaza” un prototip al unui caracter pentru a se potrivi variatiilor individuale imprimate pe o tableta. Gratie acestei noi abordari, ei pot face o copie exacta a oricarui caracter si pot reproduce mult mai rapid tablete întregi.
„În lumea antica exista o variabilitate uriasa în ceea ce priveste formele caracterelor”, a declarat Hadar Averbuch-Elor, profesoara de informatica la Cornell Tech si la Cornell Ann S. Bowers College of Computing and Information Science, care a condus cercetarea.
„Chiar si în cazul aceluiasi caracter, aspectul s-a schimbat de-a lungul timpului si, prin urmare, este o problema foarte dificila sa poti descifra automat ce înseamna de fapt un anumit caracter.”
Se estimeaza ca la ora actuala, peste 500.000 de tablite cuneiforme se afla în muzee, însa doar o parte infima dintre ele au fost traduse si publicate. Descifrarea mult mai rapida a cuneiformelor ar putea releva date necunoscute despre viata oamenilor de acum 3.000 ani si ar putea rescrie istoria, dezvaluind lucruri pe care deocamdata istoricii nu le cunosc.
„Exista numeroase scanari 2D ale acestor cuneiforme, dar cantitatea de date etichetate este foarte redusa”, a declarat Averbuch-Elor.
Pentru a vedea daca ar putea descifra automat aceste scanari, echipa a aplicat un model de difuzie – un tip de model generativ de inteligenta artificiala adesea utilizat pentru sarcini de vizionare pe calculator, cum ar fi generarea de imagini – pentru a calcula similitudinea dintre fiecare pixel dintr-o imagine a unui personaj pe o tableta si un prototip general al personajului. Apoi au aliniat cele doua versiuni si au fixat modelul pentru a se potrivi cu trasaturile personajului real.
„Arheologul perfect”
Caracterele fixate pot fi, de asemenea, utilizate pentru a antrena modelele de inteligenta artificiala care efectueaza recunoasterea optica a caracterelor (OCR) – transformând, în esenta, imaginile de pe tablete în text lizibil automat.
Cercetatorii au aratat ca, atunci când sunt antrenate cu aceste date, modelele dau rezultate mult mai bune la recunoasterea caracterelor cuneiforme – chiar si a celor rare sau care prezinta multe variatii – în comparatie cu eforturile anterioare de utilizare a inteligentei artificiale. Avantajul major oferit de ProtoSnap consta în capacitatea sa nu numai de a îmbunatati acuratetea descifrarii, ci si de a automatiza procesul intensiv de copiere a tabletelor cuneiforme. În mod traditional, aceasta sarcina necesita o îndemânare imensa si le poate lua cercetatorilor nenumarate ore pentru a o realiza pentru un numar limitat de texte.
Cu ProtoSnap, expertii pot crea rapid copii de înalta fidelitate ale caracterelor cuneiforme, permitându-le sa se concentreze pe o analiza stiintifica mai ampla decât pe detaliile transcrierii si sa faca o serie de comparatii pe scara larga ale caracterelor între diferite perioade, orase si scriitori.
„La baza cercetarii noastre se afla obiectivul de a creste de zece ori sursele antice de care dispunem”, a declarat coautorul Yoram Cohen, profesor de arheologie la UAT. „Acest lucru ne va permite, pentru prima data, manipularea de date mari, ceea ce va conduce la noi informatii masurabile despre societatile antice – religia, economia, viata sociala si juridica a acestora.”
Pe masura ce peisajul lingvisticii istorice continua sa evolueze, integrarea inteligentei artificiale înseamna o schimbare de paradigma. Intersectia dintre învatarea automata si studiul istoriei antice deschide o multitudine de noi cai de cercetare.
Cercetatorii pot anticipa un viitor în care biblioteci vaste de texte cuneiforme pot fi sistematic catalogate, analizate si prezentate, ceea ce va conduce la noi perspective asupra societatilor antice si a interactiunilor acesora. Într-o era în care digitalizarea devine un fapt obisnuit, beneficiile acestei cercetari depasesc cu mult granitele mediului academic.
Rezultatele promit sa faca limbile si scripturile antice mai accesibile unui public mai larg, îmbunatatind atât întelegerea cât si aprecierea publica a civilizatiei umane timpurii. Institutiile de învatamânt, muzeele si platformele digitale ar putea, în curând, sa foloseasca aceste instrumente de inteligenta artificiala pentru a implica publicul în moduri neimaginate pâna acum, invitându-l sa exploreze lumea enigmatica a scrierilor antice.
GABRIEL TUDOR
Comentarii