Ne mandrim cu faptul ca omul a inventat unele lucruri care n-au existat in natura si in sprijinul acestei afirmatii putem aminti motorul cu ardere interna sau computerul, aceste inventii tehnologice schimband cursul umanitatii la un moment dat. Geniul uman poate inventa si alte tehnologii uluitoare care ne-ar putea schimba destinul. In acelasi timp, insa, natura este si ea un izvor de creativitate tehnologica din care omul poate invata, mai ales ca ea nu este nascuta din nici o teorie, ci doar din "instinct".
Inventivitatea umana este veche, dar exista procese in natura care preced capacitatea lui Homo sapiens de a schimba lumea, cu atat mai mult cu cat exista fiinte preistorice care stiau sa se foloseasca de ele fara a face apel la legi fizice sau teorii elaborate. Si acestea le foloseau de pe vremea cand de-abia incepea miraculoasa sa evolutie. Iata cateva exemple oferite de site-ul factroom.
Hidrogenul care produce energie
De cateva decenii, cercetatorii incearca, sustinuti de guverne si organizatii ecologice, sa gaseasca solutii energetice viabile prin care sa se renunte la cele oferite de folosirea hidrocarburilor. Din pacate, energiile verzi, neconventionale, s-au dovedit neconvingatoare si scumpe. S-a incercat chiar si generarea energiei din hidrogen, dar rezultatele sunt inca palide. Si in timp ce se pare ca s-a intrat intr-un blocaj de creativitate, niste insecte primitive din familia termitelor reusesc aceasta performanta cu ajutorul unui grup de 200 specii de bacterii care se gasesc in corpul lor.
Dupa cum se stie, izvorul de energie al termitelor este hidrogenul si acesta este obtinut din hrana lor. Termitele rod tot ce intalnesc in cale, inclusiv materialele de constructii. De pilda, rozand o foaie de hartie de format A4, termitele obtin 2 litri de hidrogen. Avand asigurata aceasta sursa de energie, ele sunt in stare sa construiasca edificii ciudate dotate cu canale de circulatie si de ventilatie, avand, se pare, si o solutie pentru aerul conditionat. Va putea omul sa produca hidrogen din prelucrarea cantitatilor incomensurabile de deseuri care sufoca planeta?
Microecrane de tip LED
Toata lumea stie ca vietatea marina numita sepia are capacitatea de a-si schimba instantaneu culoarea in functie de mediul in care se afla sau de pericolele iminente care o ameninta la un moment dat. Curiosi sa afle care sunt mijloacele prin care sepia reuseste aceasta performanta cu totul speciala, cercetatorii de la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) au ajuns la concluzia ca pielea sepiei este acoperita cu niste microecrane de tip LED, pentru a intelege mai bine, ceva asemanator cu tehnologia ecranelor cu care sunt echipate televizoarele LCD de astazi. Aceste microecrane extrem de subtiri, cu o grosime care nu depaseste 0,001 mm, au la baza straturi de polimeri care se contracta sau se dilata sub efectul tensiunii electrice. In functie de aceasta tensiune, fiecare microelement isi schimba culoarea, iar ansamblul pielii capata diferite configuratii. In cazul sepiei, vorbim despre un sistem de comunicare sofisticat precum este si structura pielii sale.
Paianjenul-scafandru
In cazul scufundarii prelungite, omul nu reuseste sa faca acest lucru fara un echipament adecvat. Natura este insa mult mai inventiva. Exista o specie de paianjen african, veche de peste 300 milioane de ani, al carei singur mijloc de aparare in fata pradatorilor este scufundarea in apa. Acest paianjen isi construieste din firul panzei sale o carcasa pe care o impermeabilizeaza dupa ce se plaseaza in interiorul ei, cu ajutorul unei secretii proprii, asemanatoare cu siliconul folosit in etansarea instalatiilor sanitare. Carcasa este atat de compacta si de rezistenta incat nici un pradator acvatic nu-i vine de hac. Cu toate acestea, inca nu se stie cum reuseste paianjenul sa produca o asemenea secretie, dar nici cum reuseste acesta sa se scufunde si apoi sa iasa la suprafata dupa dorinta.
Busola misterioasa
La capitolul mistere pe care omul n-a reusit inca sa le dezlege, dar pe care natura ni le ofera cu darnicie, trebuie amintit si felul in care, de mii de ani, fara radar si fara busola, porumbeii reusesc sa se deplaseze si sa se orienteze perfect in spatiu. Cercetari s-au facut, ipoteze s-au emis, dar misterul ramane in picioare. Astfel, chiar daca este incontestabil faptul ca porumbeii transportati intr-un portbagaj sau in custi plasate in vagoane de tren isi gasesc drumul spre casa chiar si dupa astfel de calatorii pe distante ce depasesc 3.000 km, si, in ciuda teoriilor care incearca se explice acest fenomen, nici una nu a fost confirmata stiintific in mod convingator. Tehnologia pe care o detin porumbeii din timpuri imemoriale este inca unul dintre misterele pe care oamenii nu au reusit sa le patrunda pana astazi.
Un ciudat soldat kamikaze
In fine, o alta ciudatenie in fabulosul univers pe care ni-l ofera natura. Este vorba despre cazul unei specii de furnici din Malaysia care se numeste furnica-soldat. Aceasta specie are o glanda, o anexa prelungita pe toata dimensiunea corpului care este umpluta cu o otrava ucigatoare. Atunci cand aceste furnici sunt atacate si se afla intr-o lupta fara sanse de victorie, furnica-soldat isi umfla acea glanda pana cand explodeaza. Evident, nefericita furnica moare pe loc, dar odata cu ea moare si inamicul care este improscat cu otrava. Gestul acestei furnici-kamikaze are un efect curios: desi inamicul moare, otrava furnicii sinucigase nu are efect si asupra celorlalte furnici care se afla in preajma. Dincolo de acest mister pentru cercetatori, o alta necunoscuta este tehnica prin care se produce auto-explozia.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii