Coralii care populeaza adâncurile marilor si oceanelor, descoperiti in urma cu doar doua decenii, constituie o sursa de informatii legate de trecutul planetei si o sursa de diversitate care ar putea fi vitala pentru viitorul oceanelor. Recifele coraligene vietuiesc la mica adâncime. S-au descoperit insa si oaze coraligene la fel de luxuriante, la mari adâncimi (de pâna la 4000 metri). Au construit de-a lungul mileniilor adevarati munti submarini care ascund arhive detaliate ale schimbarilor climatice. Acesti corali migratori de adâncime sunt probabil stramosii coralilor de suprafata care au supravietuit glaciatiilor de zeci de milioane de ani. Corali care ne pot povesti istoria planetei.
Noapte multicolora
Un mic robot e lansat in adâncurile din largul coastei de vest a Irlandei. Obscuritatea e totala in aceste ape reci, intre 600 si 1000 de metri. Farurile aprinse ale robotului permit insa o buna vizibilitate pe o distanta de câtiva metri. Noaptea oceanica devine feerica. Un magnific masiv coraligen isi dezvaluie dantelele albe, galbene si oranj, punctate de bureti si anemone viu colorate. In imediata apropiere misuna pesti multicolori, in compania molustelor si crustaceelor. Un peisaj familiar in apele tropicale se infatiseaza acum intr-un mediu despre a carui existenta se banuia de multa vreme (semnalata de pescari) dar care nu a fost explorat decât in urma cu doua decenii.
Arhive submarine
In secolul XVII Karl Linné a descris coralul Lophelia pertusa, care populeaza in mod bizar largul coastelor Scandinaviei, ale Marii Britanii si ale Peninsulei Iberice. In urma campaniilor de explorare oceanografica din ultimele doua decenii s-au pus in evidenta luxuriantele peisaje coraligene care se intind pe platoul continental profund. Se estimeaza ca recifele coraligene populau apele irlandeze in urma cu 1,65 milioane de ani. De-a lungul erelor geologice, aceste colonii au urmat o succesiune de glaciatii si deglaciatii. In urma topirii gheturilor, primele recife au fost acoperite de un strat gros de sedimente. Un nou recif a aparut insa in acelasi loc hranindu-se cu nutrimentele purtate de curentii puternici. Succesiunea fazelor de crestere si extinctie a coralilor sub sedimente a continuat. Aceste straturi au format inaltii munti coralieni.
In aceasta zona se afla trei lanturi de munti, Hovland, Magellan si Belgica, cel din urma, explorat doar in 2003, fiind cel mai important. Flancurile sale sunt acoperite cu doua specii de corali, in special Lophelia pertusa, specii fondatoare ale recifelor de apa rece. Colinele se intind pe o lungime de 1,6 kilometri (latimea e de 800 metri). Acesti masivi ai apelor irlandeze nu sunt cazuri izolate. Mai pot fi intâlniti in nordul Norvegiei sau in apele abisale ale Angolei. Sau in alte locuri unde apele de adâncime au o temperatura joasa (4ºC-12ºC). Fata de 800 de specii tropicale, cele de apa rece nu depasesc 10-12. Se hranesc cu materie organica ce cade de la suprafata oceanului spre planseul oceanic, impreuna cu mici crustacee. Acest regim alimentar explica de ce coralii de apa rece prefera curentii regulati si apele proaspete ale strâmtorilor si fiordurilor, care le furnizeaza hrana.
In timp ce coralii tropicali cresc cu 10-20 centimetri pe an, cei de apa rece nu se inalta cu mai mult de 25 milimetri pe an, longevitatea lor ajungând pâna la 2000 de ani, fiind cele mai vechi animale vii ale oceanelor. In timp ce cresc, acesti corali incorporeaza diverse elemente in scheletul lor. Datând coralii si analizând elementele pe care ii contin, acestia pot fi cititi asemenea unei carti. Ne pot vorbi de viteza cu care oceanele au evoluat, de impactul schimbarilor climatice. Adevarate arhive care vorbesc de trecutul oceanelor. In aceeasi maniera in care carotele glaciare devin arhive ale regiunilor polare. In curând, un nou robot, MeBo va fi lansat in adâncurile apelor irlandeze pentru a extrage carote de peste 70 de metri. Cercetatorii spera astfel sa reconstituie istoria climatului la o scara mai mare decât cea pe care o permit carotele glaciale.
DORIN MARAN
Comentarii