Una dintre remarcabilele descoperiri arheologice ale anului trecut a fost scoaterea la lumina a unuia dintre cele mai vechi temple budiste descoperite vreodata, construit, dupa cum afirma cercetatorii, la cateva sute de ani dupa moartea fondatorului budismului, Siddhartha Gautama.
Templul antic a fost dezgropat in Valea Swat din nordul Pakistanului, o parte a regiunii antice Gandhara care a fost cucerita de Alexandru cel Mare si care a dat nastere unui amestec de credinta budista si arta greaca.
Arheologii cred ca templul dateaza de la jumatatea secolului al II-lea i.e.n., intr-o perioada in care Gandhara era condusa de regatul indo-grec din nordul Indiei si ca a fost construit deasupra unui templu budist anterior, care ar fi putut data inca de la inceputul secolului al III-lea i.e.n.
Asta inseamna ca oamenii ar fi construit cel mai vechi templu in cateva sute de ani de la moartea fondatorului budismului, Siddhªrtha Gautama, care a trait in ceea ce este acum nordul Indiei si Nepalului intre aproximativ 563 i.e.n. si 483 i.e.n.
Ramasitele excavate ale templului, gasite pana acum, langa centrul orasului modern Barikot, au o inaltime de peste 3 metri si constau dintr-o platforma ceremoniala cu o structura cilindrica care adaposteste un monument budist conic sau in forma de cupola numit stupa.
Complexul templului, care a fost construit si reconstruit de mai multe ori, includea si o stupa mai mica, o chilie sau o camera pentru calugari, o scara, podiumul de un stalp sau o coloana monumentala, incaperi cu vestibul si o curte publica care dadea spre un drum stravechi.
Datarea exacta, cu carbon radioactiv, ar urma sa ofere date precise ale structurilor, dar templul de la Barikot este in mod clar unul dintre cele mai vechi monumente budiste gasite vreodata in regiunea antica Gandhara, dupa cum afirma pentru Live Science Luca Maria Olivieri, arheolog la Universitatea Ca’ Foscari din Venetia si al Asociatiei Internationale pentru Studii Mediteraneene si Orientale (ISMEO), care a condus sapaturile impreuna cu colegii ei pakistanezi si italieni.
Arheologii italieni antici si moderni, care lucreaza in Valea Swat din 1955, au inceput sapaturile de la Barikot in 1984. Misiunea lor a fost de a pastra arheologia importanta a orasului prin inchirierea terenurilor libere si excavarea cat mai mult posibil, protejand zona impotriva expansiunii urbane si a sapaturilor arheologice clandestine care cautau sa recupereze artefacte cu scopul de a le vinde pe pietele straine de anticariat, sublinia cercetatorul.
Pana acum cativa ani, sapaturile de la Barikot au inclus cartierele de sud-vest ale orasului si acropolei, dar nu si centrul orasului, unde costurile de inchiriere a terenurilor sunt foarte mari, a spus el.
Templul nou a fost descoperit pe terenul achizitionat de autoritatile arheologice provinciale, in apropiere de centrul orasului, ceea ce a permis echipei sa inceapa sapaturile acolo in 2019. Gropile facute de jefuitori sugerasera deja ca ceva important ar putea fi ingropat acolo. „Ani de zile, am monitorizat ce iesea din santurile de fundatie ale caselor moderne, sapaturile agricole si gropile lasate de sapaturile clandestine”, a spus Olivieri. „(Deci) au existat indicii ca acolo era un monument mare”. Templul a fost construit de-a lungul unui drum antic care ducea la principalul monument budist al orasului antic, o stupa de 20 m latime care a fost dezvaluita acum cativa ani. „Pe langa caracteristicile arhitecturale ale templului, arheologii au descoperit mai mult de 2.000 de artefacte la fata locului, inclusiv monede, bijuterii, sigilii, piese de ceramica, piatra si statui, dintre care unele poarta inscriptii antice care pot fi folosite pentru a le data”, declara Olivieri.
Barikot este mentionata ca „Bazira” sau „Beira” in sursele clasice din vremea lui Alexandru cel Mare, care a cucerit deja stravechiul Regat Gandhara in 327 i.e.n. Numele sau insemna „orasul Vajra”, referindu-se la un rege antic mentionat in „Mahabharata”, un poem epic sanscrit despre care se crede ca relateaza evenimente petrecute aproximativ intre secolele al IX-lea si al VIII-lea i.e.n.
Alexandru a fost regele Macedoniei in Grecia si a condus campanii militare in est impotriva Imperiului Persan in 334 i.e.n., organizand o invazie a Indiei de nord-vest, cea mai indepartata cucerire a sa, in 326 i.e.n.
Alexandru a cedat in cele din urma cererilor soldatilor sai, carora le era dor de casa si a hotarat sa se intoarca in Europa. Nu a mai ajuns din cauza ca a murit la Babilon, in 323 i.e.n., probabil din cauza unei boli precum malaria, dar mult mai posibil din cauza otravirii. Generalii lui i-au impartit apoi teritoriile; regiunea Bactria la nord de Gandhara a devenit condusa de regi de origine greaca, in timp ce Gandhara a revenit pentru o vreme la stapanirea indienilor nativi sub Imperiul Mauryan. Olivieri sublinia faptul ca budismul era deja prezent in Gandhara pe vremea lui Menander I, un descendent al regilor greci din Bactria, care a pus bazele regatului indo-grec in jur de 165 i.e.n. si a preluat regiunea.
Mai tarziu, budismul a deve-nit mult mai raspandit, iar Swat a devenit un centru sacru pentru religie, mai ales in timpul Imperiului Kushan care a existat din aproximativ anul 30 pana in anul 400, cand Gandhara a devenit faimos pentru stilul greco-budhist care infatisa subiectii budisti cu ajutorul tehnicilor artei grecesti.
„Swat are, de asemenea, un microclimat temperat, care permite doua recolte in fiecare an – primavara si sfarsitul verii – asa ca vechiul Barikot a fost un cen-tru important pentru gestionarea surplusului agricol al regiunii. Drept urmare, Alexandru a folosit probabil regiunea ca pe un „rezervor de paine” pentru a asigura aprovizionarea armatelor sale inainte de a-si continua campania militara spre sud, spre India”, se precizeaza intr-un comunicat al Universitatii Ca’ Foscari din Venetia. Olivieri a spus ca misiunea arheologica italiana si-a incheiat ultimul sezon de sapaturi la Barikot, dar echipa se va intoarce mai tarziu in acest an pentru a face investigatii suplimentare asupra sitului si a dezvalui mai multe detalii despre templul antic.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii