• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 21 august 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 21 august 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Cercetatorul Mircea Serban, despre

Cercetatorul Mircea Serban, despre

29 aprilie 2004
in Stiinta
A A

          Proportia divina si piramida ideala
          
          În urma articolelor despre teoria constructala, elaborata de inginerul american de origine româna Adrian Bejan, si despre sirul lui Fibonacci si numarul de aur, am primit la redactie si vizita altui cercetator în domeniu, bucuresteanul Mircea SERBAN. Pasiunea sa a prins contur, din mai multe puncte de vedere, ce nu pot face obiectul unui singur articol.

          Proportia divina si piramida ideala
          
          În urma articolelor despre teoria constructala, elaborata de inginerul american de origine româna Adrian Bejan, si despre sirul lui Fibonacci si numarul de aur, am primit la redactie si vizita altui cercetator în domeniu, bucuresteanul Mircea SERBAN. Pasiunea sa a prins contur, din mai multe puncte de vedere, ce nu pot face obiectul unui singur articol. În cele ce urmeaza, reproducem câteva dintre concluziile acestui cercetator, referitoare la proportia divina si la piramida ideala.
          
          Constanta cercului are alta valoare!
          
          Goethe întrevedea în spirala logaritmica derivata din proportia divina „simbolul matematic al vietii si al evolutiei spirituale”. Inspiratia (?) l-a condus si pe d-l Mircea Serban la sesizarea unor corelatii existente între formele si corpurile geometrice, unele totalmente ignorate si neconsemnate în vreo lucrare de specialitate. Astfel este raportul dintre muchiile cubului si dodecaedru, egal cu numarul de aur. În mod surprinzator, unghiul de opozabilitate al palmei umane este acelasi cu controversatul unghi de la baza Piramidei lui Keops si – sustine cercetatorul român – cu cel de la baza Marii Piramidei Albe din China (de doua ori mai mare ca dimensiuni si de opt ori mai mare ca volum, decât prima). Un si mai interesant rezultat al cercetarilor d-lui Serban, numarul pi (constanta cercului), esential pentru matematica, are o alta valoare decât cea stiuta, respectiv 3,1446…, deci mai mare cu peste 3% si se calculeaza pe baza numarului de aur! Pâna în prezent, descoperirile de exceptie ale cercetatorului român nu au fost contestate de nimeni. Domnia sa considera, de altfel, ca aceasta corelatie va determina, mai devreme sau mai târziu, transformari esentiale în aproape toate domeniile stiintifice si mai ales în cel al stiintelor de granita.
          
          Piramida si ADN-ul
          
          D-l Serban a conceput o constructie piramidala, mai exact o proiectie plana având baza înscrisa într-un cerc cu raza egala cu numarul de aur. Concluzia sa a fost ca în piramidele cu o anumita configuratie apare si se dezvolta un tip special de energie, de natura biologica si cosmica, având efecte multiple si surprinzatoare. Ulterior, câtiva specialisti români aveau sa fotografieze în infrarosu vortexul format în interiorul unei piramide, stabilind ca acesta are configuratia spiralei ADN-ului uman! De altfel, asociatiile de idei, trecând prin matematica, dar si prin numerologie, sunt multiple. Din calculele d-lui Mircea Serban rezulta ca ar fi fost posibila utilizarea, de catre constructorii Marii Piramide, a unei alte constante a cercului (pi), derivata din proportia divina. Problema ramâne însa deschisa opiniei si analizei specialistilor. În ceea ce-l priveste, cercetatorul bucurestean ne-a declarat ca s-ar simti multumit daca ideile sale ar incita la meditatie un numar cât mai mare de specialisti si nespecialisti, asupra mesajului Marelui Arhitect al piramidelor, privind perfectiunea Creatiei. Meditatie la care îi invitam si pe cititorii „Magazinului”.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Portocale umplute cu crema de frisca

Urmatorul Articol

Aperitiv cu ciuperci

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Hominizii au învatat mersul biped în copaci?

18 august 2025

În încercarea de a întelege cum si de ce primii stramosi ai...

Spectacolul cunoasterii

Migratie ghidata de stele

11 august 2025

O specie de molie australiana, o mare calatoare, migreaza spre zona sa...

Spectacolul cunoasterii

Un nou test genetic

11 august 2025

Un studiu revolutionar, care a utilizat date genetice de la peste cinci...

Spectacolul cunoasterii

Proteina care învinge seceta

10 august 2025

Cercetatorii japonezi au identificat un nou rol al unei proteine celulare –...

Spectacolul cunoasterii

Supervulcani, activati de încalzirea globala?

10 august 2025

Pe masura ce ghetarii se topesc în întreaga lume, o amenintare neasteptata,...

Spectacolul cunoasterii

Plasticul, transformat în paracetamol

14 iulie 2025

O echipa de cercetatori din Marea Britanie a realizat o descoperire remarcabila:...

Urmatorul Articol

Aperitiv cu ciuperci

Rulada cu ficat

Prajitura cu visine

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

14 august 1688 – S-a nascut „Regele Sergent”

18 august 2025

Frederic Wilhelm I a fost rege al Prusiei între 1713 si 1740...

Citeste mai departe
Blitz

„Cacealmaua”: 7 Oscaruri pentru o… escrocherie memorabila!

18 august 2025

În anul 1973, într-o perioada în care cinematografia americana era în plina...

Citeste mai departe
Blitz

România Agfacolor. 1940-1948

18 august 2025

Expozitia exterioara de fotografie „România Agfacolor. 1940-1948”, dedicata începuturilor fotografiei color în...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Ceaiul si inima

18 august 2025

Majoritatea consumatorilor de ceai au convingerea ca acesta le aduce doar beneficii,...

Citeste mai departe
Femina Club

Vitaminele tenului

18 august 2025

Este un adevar ce nu poate fi ignorat acela ca sunt foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Sufleu de mazare

18 august 2025

600 g mazare boabe, 150 unt, o lingura faina alba, o ceasca...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.