Agentia Spatiala Americana (NASA) se chinuie sa construiasca o racheta care sa duca primii astronauti pe Luna, prin 2025, dupa misiunea Apollo de acum o jumatate de secol, trimite sonde spatiale spre planetele din sistemul nostru solar, are cei mai multi roboti pe Marte, dar visele cele mai îndraznete le au miliardarii planetei, Jeff Bezos si Elon Musk.
De mai bine de cinci sute de ani europenii n-au mai colonizat o lume noua, ultima a fost America. De atunci, Planeta a ramas mica, dar visele sunt în continuare uriase. Azi se viseaza la colonizarea spatiului extraterestru, asta dupa ce acest an a dat startul pentru calatoriile turistice pe orbita Pamântului.
De aici pâna la colonizarea lui Marte sau înfiintarea coloniilor umane spatiale, cred unii, în frunte cu miliardarii planetei, n-ar mai fi decât un pas. Deja sunt puncte de vedere diferite, de viziune, în cadrul acestor preocupari, de parca milioanele de colonisti extraterestri precum si mijloacele tehnologice ar fi pregatite si gata de start. Dar visul ramâne si daca planeta este amenintata de schimbarile climatice, de ce sa nu ne gândim ce bine va fi pe Marte.
Tarâna arida, oxigen ioc
Deocamdata însa, chiar si fara poluarea de pe Pamânt, conditiile de pe Marte sunt teribil de vitrege pentru o vietuire umana. Pe Marte nu exista pericolul disparitiei vietii, acolo nu exista viata. Atmosfera, plante, oxigen, ca sa nu mai vorbim de frig si ariditate.
Oamenii de stiinta vor sa ne convinga ca toate astea au existat pe Marte, numai ca în urma cu miliarde de ani. Multumim, ne-am mai linistit! Specialistii spun ca poate exista si viata fara oxigen, cum e cazul microorganismelor metanogene de pe Pamânt care traiesc cu metan. Dar noi nu suntem organisme metanogene, nu traim în sistemul digestiv al animalelor si nici în organismele moarte intrate în descompunere.
Cercetatorii au analizat si organismele extremofile de pe Pamânt pentru a întelege posibilitatea existentei vietii pe Marte si explica, faptul ca „au fost gasite în subteran colonii de bacterii care proliferau chiar si în lipsa apei”, dar omul nu poate trai pe Marte fara apa pentru ca nu este extremofil.
Si apoi, oxigenul. Omul nu poate trai mai mult de câteva minute fara oxigen, iar pe Marte nu exista atmosfera si nici un nucleu capabil sa genereze un câmp magnetic care sa protejeze suprafata planetei de radiatiile solare. „Lipsa apei si puternicele furtuni de praf care se produc la scara întregii planete ofera tot atâtea argumente celor care sustin ca Planeta Rosie este complet sterila”. Pentru viitorul sau probabilul colonist, Marte prezinta un tablou dezolant si letal pentru viata.
Orasul martian cu un milion de oameni
Ei bine, si în ciuda acestor obstacole de netrecut, actorii importanti din domeniul spatial sunt de parere ca tinta cea mai apropiata este cea mai buna: planeta Marte.
E ideea nu a NASA, nici a armatei ei de specialisti si experti, ci a miliardarului de origine sud-africana Elon Musk, fondatorul SpaceX, care duce deja astronauti pe Statia Spatiala Internationala si a automobilului fara pilot Tesla. În vara aceasta, Elon Musk anunta ca vrea sa construiasca o colonie umana pe Marte, nu pentru doi-trei pamânteni temerari, ci un oras pentru un milion de oameni!
Viziunea lui se numeste „Making Humanity a Multi-Planetary Species” (Transformarea omenirii într-o specie multiplanetara). Cum vor ajunge un milion de oameni pe Marte? Cu ajutorul unei rachete-navete spatiale conceputa de SpaceX care ar fi propulsata de 42 de motoare Rapror produse tot de SpaceX.
O astfel de racheta va putea transporta în spatiu o încarcatura maxima de 330 de tone si pâna la 600 de tone într-o varianta ulterioara, îmbunatatita. Spre comparatie, celebra racheta Saturn V, apartinând NASA, care i-a propulsat pe primii astronauti spre Luna, nu putea ridica în spatiu „decât” 150 de tone. Apoi, spre deosebire de Saturn V, racheta lui Musk va reveni pe Pamânt si va putea fi restilizata în zboruri ulterioare, cel putin 1.000, dupa cum viseaza Musk.
În viziunea sa, va exista o flotila „de cel putin 1.000 de navete spatiale, fiecare cu un echipaj de 100 de oameni, care va parasi orbita Pamântului la fiecare 26 de luni. Astfel, am putea ca în interval de timp de 50 pâna la 100 de ani sa transportam 1 milion de oameni pe Marte”. Care oameni, am adauga noi, nu ar avea unde sa stea, nici aer sa respire, nici apa sa bea, nici macar o planta aromata sa o puna în mâncare. Dar astea sunt detalii rautacioase.
Important, crede Musk factorul-cheie în instalarea orasului martian, este costul transportului pe persoana, care ar trebui sa scada la 200.000 de dolari: „Nu se poate crea o civilizatie de sine statatoare pe Marte, daca pretul biletului costa 10 miliarde de dolari de persoana”.
Mai bine un sat selenar
Ceva mai temperati, reprezentantii Agentiei Spatiale Europene (ESA) lasau Marte mai la coada, vorbind, pe la sfârsitul lunii septembrie, despre „importanta constructiei unei baze permanente pe Luna, un sat selenar, drept prima etapa înainte de a porni spre Marte”.
Ce se scapa din vedere, este faptul ca viitorii colonisti, fie ei martieni sau selenari, vor avea nevoie de casa si masa, cum se spune, dar si de utilaje cu care sa produca necesarul traiului zilnic.
Case din gheata sau din pamânt martian?
NASA, care a pierdut cursa rachetelor purtatoare în favoarea firmelor private, îsi imagineaza o „casa de gheata pe Marte”, un soi de iglu, care ar avea mai multe avantaje: apa este un excelent izolator împotriva radiatiilor cosmice, în conditiile în care acestea reprezinta unul dintre principalele trei riscuri pentru viata umana pe Marte. Stratul de gheata „va fi mai gros la nivelul compartimentului echipajului, dar va lasa sa treaca lumina, la fel ca si restul materialelor alese”, dupa cum anunta agentia. De unde gheata? De pe Marte. Cine va construi igluurile? Robotii trimisi înaintea colonistilor.
De idei nastrusnice nu ducem lipsa. Universitatea California din San Diego are un proiect care prevede construirea unor caramizi din „pamânt martian artificial” care au fost presate puternic. Asadar, viitorii colonisti vor avea material de constructie din belsug, având în vedere ariditatea solului Planetei Rosii. Ramâne de vazut daca solul martian veritabil va reactiona ca solul artificial creat pe Pamânt.
Din colonii, în vizita pe Pamânt
Nici miliardarul Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon si Blue Origin, nu este lipsit de visuri… spatiale. El este de parere ca, în viitor, „oamenii se vor naste si vor locui în colonii spatiale si vor veni pe Pamânt doar în vizita, ca într-o vacanta”. El este convins ca aceste colonii spatiale sunt mai usor de realizat decât colonizarea unei planete, aluzia era la adresa lui Elon Musk.
Bezos a dezvoltat ideea sa la Forumul Ignatius 2021: coloniile spatiale ar fi niste „habitate plutitoare care imita vremea si atractia gravitationala a Pamântului. Cilindrii plutitori, care se învârt, ar putea gazdui pâna la un milion de oameni”. In afara de oameni în colonii ar exista si „râuri, paduri si viata salbatica”.
„De-a lungul secolelor, multi oameni se vor naste în spatiu, va fi prima lor casa”, a spus Bezos. „Se vor naste în aceste colonii, vor trai în aceste colonii. Apoi, vor vizita Pamântul asa cum ati vizita, stiti voi, Parcul National Yellowstone”, a explicat el.
Sa ne amintim ca ideea calatoriilor intergalactice era la sfârsitul anilor 60 ai secolului trecut, una draga lui Arthur C. Clarke, om de stiinta si viitorolog, scenarist al filmului SF 2001: O odisee spatiala, o viziune care în 1969 prevedea pentru 2001 posibilitatea calatoriilor siderale pentru viitoare colonizari umane. Un vis si el pierdut în neant si ridicol.
Bezos crede ca ideea coloniilor plutitoare, imaginata înca din anii ’70, era mai fezabila decât cea de a „terraforma” planeta Marte cum îsi doreste Elon Musk. Ca raspuns Musk scria pe Twitter înca din 2019 ca nici „planul lui Bezos nu ar functiona, deoarece ar fi nevoie de „transportarea unor cantitati uriase de masa de pe planete/luni/asteroizi”. „Ar fi ca si cum ai încerca sa construiesti SUA în mijlocul Oceanului Atlantic”, a explicat Musk.
Ceea ce este adevarat, numai ca exact prin aceeasi comparatie poate fi anulat si planul „orasului martian” cu un milion de locuitori.
Lupta de idei si pe bani grei continua nu doar în spatiu, ci si pe Pamânt: Bezos acuza NASA ca i-a dat lui Musk un contract pentru a transporta astronauti pe Statia Spatiala Internationala si, într-un final, dupa ce a efectuat un zbor în spatiu la bordul rachetei sale, ofera Agentiei 2.000.000.000 de dolari pentru a-i câstiga bunavointa si atribuirea unui contract companiei sale Blue Origin, care prevede „dezvoltarea unui vehicul spatial conceput pentru asolizarea unui echipaj de astronauti pe Luna”, dupa cum informa Agentia Reuters.
Între timp, NASA anunta recent ca „va lansa în 2024 o misiune spre Europa, luna înghetata a lui Jupiter, pentru a determina daca aceasta poate sustine viata”. O misiune pe care a încredintat-o companiei SpaceX, o victorie majora pentru compania miliardarului Elon Musk, care are ambitia de a se aventura si mai departe, în Sistemul Solar.
Asadar, nu stim daca si mai ales când ar putea fi colonizata planeta Marte. O asemenea aventura cosmica ar fi totusi altceva decât traversarea unui ocean cu niste corabii de lemn cu pânze pentru a pune piciorul pe un pamânt care ti s-a oferit pe tava, gratis, cu toate bogatiile sale.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii