Acum trei decenii, ne informam simplu: din carti (cine avea acest obicei), din ziare (unul sau doua, oficiale), de la radio (public), tv (post public). Astazi creierul nostru este supraincarcat cu milioane de informatii, multe dintre ele inutile. Cum ne descurcam?
Canalul cultural european ARTE difuzeaza pana la sfarsitul lunii decembrie un interesant documentar intitulat Hiperconectati. Creierul a devenit supraincarcat, despre supraincarcarea creierului nostru cu milioane de informatii provenind azi dintr-o multime de surse digitale. Situl belgian 7sur7 rezuma cateva idei ale documentarului.
Pana sa debuteze era digitala, acum mai bine de doua decenii, sursele noastre de informare erau analoge: ziare, carti, radio, televiziune. Telefoanele erau posturi fixe, la fel aparatele de radio sau televizoarele. Pentru a socializa, erau petrecerile cu zece-douazeci de persoane, restaurantele etc.
Astazi asistam la un bombardament informatic, dintr-o multime de surse inexistente acum 20 de ani: telefoane (smartphone), computere, tablete, emailuri, SMS-uri, Whats App, stiri de tot felul de notificari. Toate sosind pe telefon care a devenit al treilea nostru creier, purtat in buzunar.
Creierul nostru este inundat (poate mai exact decat inundatie ar fi cuvantul viitura permanenta), practic de un potop zilnic de tone de informatii care ne loveste din toate partile. Pana la epuizare. O supraincarcare care nu ramane fara consecinte asupra organismului nostru. Oamenii nu au mai trait-o pana acum si pe care creierul uman incearca intr-un fel sa o gestioneze.
Nebunia vine de la faptul ca suntem acum conectati cu apropiatii, prietenii, colegii si cu intreaga lume, nu o ora pe zi, o saptamana, ci continuu. Fara pauze, fara mila.
Miliarde de informatii ne sufoca zilnic in toate formele, atat in mediul profesional, cat si in viata noastra personala. Notificarile nesfarsite primite pe ecranul telefonului (tabletei, laptopului) si navigarea „de agrement” pe internet, puncteaza secunda de secunda viata noastra: o privire rapida pe retelele sociale, o verificare a contului email, a mesajelor, trecerea rapida prin siturile de stiri, alertele de tot felul, trimiterea si primirea mesajelor pe WhatsApp sau Messenger, sursele nu lipsesc. Si nu ne dau ragaz.
Dar, plecand din ce moment sau mai bine zis de la ce cantitate de asemenea informatii, creierul nostru incepe sa sufere? Sa clacheze? Si cum gestioneaza el acest potop informational neincetat?
Stresul si epuizarea mentala
Nu este evident, dar e sigur: Creierul nostru face azi fata cu greu in incercarea de a asimila aceste puhoaie de informatii permanente. Iar rezultatul se poate observa usor, daca nu de utilizatorii acestora, atunci cu siguranta de specialisti: pierderea capacitatii de concentrare, niveluri crescute de stres, epuizare mentala, depresie, clacare nervoasa.
„Omenirea produce in doua zile o cantitate de informatii egala cu cea produsa in ultimele doua milioane de ani!”, spune naratorul documentarului in introducere. Cantitati atat de uriase incat ele au devenit abstracte!
Ca sa va faceti o idee asupra acestei gigantice cantitati de informatii difuzate azi prin multitudinea de dispozitive si canale de comunicare digitale, iata o comparatie sugestiva:
Biblioteca nationala a Frantei dispune de un catalog de 14 milioane de carti, fiind una dintre cele mai bogate colectii din lume. In clasamente, cea mai mare biblioteca din lume este cea a Congresului din SUA, care detine peste 34,5 milioane de carti.
Ei bine, o comparatie extrem de sugestiva scoate in evidenta faptul ca, in numai DOUA SECUNDE, sunt difuzate pe web echivalentul a doua „biblioteci nationale ale Frantei” (sau intregii Biblioteci a Congresului), ori echivalentul a 63 milioane de biblioteci nationale ale Frantei (sau 30 milioane de biblioteci ale Congresului) PE AN! Cam aceasta ar fi situatia reala a uriasei cantitati de informatii care i se impune creierului nostru, si n-are cum scapa!, sa fie procesata.
Vestul salbatic
Cand in 1848 s-a declansat goana dupa aur, Vestul salbatic in SUA, a devenit similar cu haosul. Pe continentul nostru era anul izbucnirii revolutiilor politico-sociale in Europa. Astazi asistam la alt gen de haos, cel informational. „Cred ca, in materie de tehnologie, traim intr-un fel de Vest salbatic”, spunea Gloria Mark, cercetator la Universitatea California, Irvine (SUA). „Avem toate aceste aplicatii si dispozitive digitale si trecem permanent de la unul la altul. Este un adevarat Vest salbatic, pentru ca e haotic”, explica ea.
Discutia este ingrijoratoare atunci cand vorbim despre efectele fluxului de informatii in mediul angajatilor din domeniul informatic. Azi, jumatate din populatia planetei utilizeaza internetul. In fiecare zi, peste 150 de miliarde de emailuri sunt transmise in intreaga lume.
Thierry Venin, sociolog la Universitatea din Pau, Franta: „suntem stresati pentru ca este prea multa informatie concomitenta, care vine peste noi prea repede, intr-un volum pe care nu-l putem gestiona, iata toate motivele sa ne aflam intr-o stare de stres avansat”(autor al cartii Supravietuirea intr-o societate digitala). Dupa el cel mai ridicat este stresul informatic care se manifesta la locul de munca.
Cindy Felio, Universitatea Bordeaux Montaigne, cercetator in stiintele informatice si ale comunicarii, care a facut un studiu pe un grup de 100 de angajati caci ei sunt primii care sunt afectati de stresul digital. „Am vrut sa vedem daca apar riscuri psiho-sociale la locul de munca. Unii zic ca se indeparteaza de realitatea muncii lor, un soi de instrainare, un sentiment de des-calificare. Gestionarea doar a mailurilor, citire, raspunsuri, mananca 30 la suta din timpul de munca al unui salariat. Ca sa nu mai vorbim de celelalte interferente, telefon, alerte, notificari, toate duc la o diminuare a concentrarii”.
Si lucrul acesta, conectarea, este permanenta, 7/24. Azi, un angajat din doi nu este autorizat sa se deconecteze de la internet sau comunicarea digitala.
Stresul digital duce la epuizare profesionala (arderea creierului sau burn-out cum spun americanii). Solutia este de a gasi un orar de conectare, pentru a da creierului posibilitatea de a se revigora. Pentru ca supraincarcarea informatica duce la oboseala mentala, un fenomen care a aparut o data cu noile tehnologii.
In Franta si Germania 12 la suta din angajati cad prada epuizarii profesionale. In Franta intre 2.500 si 3.500 de persoane mor de pe urma epuizarii profesionale ca sa nu mai vorbim de sutele de mii de ore de spitalizare.
Exista si divorturi sau un stres continuu intre parteneri atunci cand unul nu mai suporta sa accepte intruziunea telefonului profesional, permanent conectat, in cadrul familial.
Asadar, suntem „victime”, dar de bunavoie, ale acestui stres digital sau aceasta dependenta pentru ecrane, suntem pe un drum de la care nu mai exista cale de intoarcere. Drumul duce si impinge mereu inainte.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii