In mod oarecum bizar, sintagma „sfarsitul lumii” genereaza fie ingrijorare si spaima, fie comentarii ironice si zambete circumspecte. Aceasta, deoarece nu beneficiem de argumente rationale suficiente, in sprijinul ideii ca, intr-un trecut oarecare, civilizatia umana ar fi fost spulberata brusc, si cu-atat mai putin de indicii certe ca actuala noastra civilizatie va disparea, mai curand ori mai tarziu. Totusi, exista elemente tulburatoare (nimic din domeniul paranormalului ieftin) care fac trimitere directa la momentul de colaps al omenirii. Poate cel mai redutabil dintre ele este calendarul mayas, realizat cu o exactitate uluitoare, dar care se opreste inexplicabil (?) in ziua de 21 decembrie 2012.
Scenariul Pentagonului…
Cu cateva luni in urma, pe un post de televiziune romanesc s-a transmis un comunicat al Pentagonului referitor la intensificarea rapida, in anii imediat urmatori, a catastrofelor climatice terestre. Sa recunoastem, o imagine de-a dreptul apocaliptica: veri caniculare si ierni ucigator de geroase, cresterea nivelului Oceanului planetar si topirea ghetarilor din emisfera nordica, avand drept urmare inundarea a numeroase localitati portuare, uragane, taifunuri, cutremure, ploi diluviene. Dar fizicienii si astrofizicienii mai introduc un termen in ecuatie: in 2012 timpul va atinge valoarea 0 (zero), cand „materia si Universul vor suferi o implozie”. Totodata, se va produce reasezarea axei polilor terestri, ceea ce ar insemna alte dezechilibre climatice, dar si reasezarea placilor tectonice. Se-ntelege, cu efecte dezastruoase pentru actuala fata a planetei, deci cu amenintarea intregii vieti, nu doar a civilizatiei umane. Adevar sau manipulare? Greu de raspuns!
…si scenariul viitorologilor
Profesorul Stefan Dumitrescu ni se adreseaza in numele Biroului de Viitorologie de la Bucuresti, pornind de la elementele mentionate succint mai sus, aratand insa ca Pentagonul lasase sa se scurga informatiile respective cu 12-14 ani in urma, cand lumea nu credea ca, in numai doua decenii, clima terestra va suferi dereglari atat de mari si, o data cu ea, viata sociala si economica a intregii omeniri. Cititorul nostru emite insa ipoteza ca toate aceste schimbari negative sunt programate si coordonate riguros, astfel ca ar trebui sa vorbim despre autodistrugerea civilizatiei umane.
In argumentatia sa, nu ezita sa invoce ideea razboiului meteorologic, a celui economic, dar si absenta unor strategii de preintampinare a efectelor nefaste rezultate din fenomenele amintite. Totusi, dincolo de acest – sa-i spunem – al doilea scenariu, d-l Dumitrescu lanseaza cateva intrebari „pe care oamenii de stiinta ar fi trebuit sa si le puna de mult”: Este specia umana o specie sinucigasa? Se poate salva specia umana in timp? Ce lege misterioasa face ca speciile rationale, dupa ce ating un maximum in evolutia lor, sa se autodistruga?
Solutia romaneasca
Viitorologii nostri intrevad – potrivit propriilor afirmatii – calea optima de salvare a omenirii din situatia de cumpana la care s-a ajuns. Demonstratia este lunga si nu o putem reproduce aici detaliat, mai ales ca o asemenea problema grava are nevoie de argumente solide, bine sustinute. In esenta, se lanseaza ideea schimbarii tuturor sistemelor economice de azi cu un asa-numit Sistem socio-economic de evolutie.
Acesta nu ar mai produce, cu prioritate, capital si alienare umana, ci evolutie. In 10-20 de ani, respectivul sistem (impreuna cu cel de invatamant, educational evolutiv) ar reusi performanta de a ne scoate din actualul nivel de evolutie al societatii umane si de a ne plasa pe nivelul de evolutie urmator. „Este ca si cum cineva ar lua societatea umana din secolul I si ar plasa-o in secolul XX” – spune prof. Dumitrescu. Ipoteza pare teorie pura, ori chiar o utopie pura, daca ne raportam la mentalitati, la nivele de decizie, la implicatiile colosale presupuse de o asemenea nemaivazuta schimbare. Cine si cu ce forte ar realiza-o? Va lasam pe dumneavoastra, stimati cititori, sa va exprimati punctele de vedere, totusi remarcand fugitiv ca multe dintre „utopiile” veacurilor trecute au devenit la un moment dat realitati firesti…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii