Despre Facebook, dar si Tweeter, se spune ca au fost concepute ca retele de socializare, locul unde se pot emite opinii dezinhibate, unde se publica fotografii familiale sau ale nazdravaniilor unor insi frustrati. Dar, dupa cum observa publicatia The Guardian, Facebook este si locul unor experimente de manipulare.m S-a înradacinat deja ideea, insidios strecurata printre internauti, ca daca nu esti pe Facebook, nu existi! Chiar asa sa fie?
Dupa nebunia provocata de crearea conturilor pe Facebook, unde fiecare îsi poate da cu parerea despre oricine si despre orice, unde fiecare îsi publica fotografiile cu familia în excursii în locuri mai mult sau mai putin exotice, sau cu amante care îsi dezvaluie nurii, sare cu baieti care isi arata patratelele au început sa apara si stiri cum ca toate informatiile postate pe conturile de Facebook sunt monitorizate de serviciile secrete, cel mai puternic în acest domeniu fiind Government Communications Headquarters (GCHQ), aflat în Marea Britanie, unde sunt monitorizate toate corespondentele electronice din lume si toate conturile retelelor de socializare.
Practic este o forma de spionaj avansata care se îndeparteaza mult de metodele vestitului Agent 007 aflat în slujba serviciilor secrete britanice. Agenti infiltrati, locuri de întâlnire clandestine, comunicari cifrate etc, toate acestea sunt înlocuite azi cu monitorizarea 24/7/365 a retelelor de socializare. Mai ales ca acum, pâna si sefii de stat, de guverne, ministrii, oamenii politici, toti înaltii functionari de pe glob au ales sa se exprime, sa informeze populatia sau pe alti sefi de state prin intermediul Facebook! Foarte frumos, exista însa si un „dar”.
Mediu toxic, cu acces facil
Recent, Washington Post, preluat de Agerpres, titra asa: „Site-urile de socializare dupa atacurile de la Paris, un mediu toxic al dezinformarii extrem de facile”. Interesant, unii afla de-abia acum secretul lui Polichinelle! Pentru a vedea cum actioneaza asa-numitii „postaci”, un tânar newyorkez a facut un experiment pentru a demonstra manipularea pe siturile si portalurile de socializare. Rurik Bradbury arata cum manipularea se face extrem de simplu si asta deoarece nimeni nu verifica informatia postata si o ia drept buna, chiar daca exista indicii serioase si vizibile ca este vorba de o farsa sau o intoxicare! „Cred ca am vazut chiar si o companie de presa profesionista postând pe Twitter un mesaj despre cum au fost stinse luminile Turnului Eiffel în memoria victimelor atacurilor teroriste produse vineri, 13 noiembrie 2015, la Paris”, a sustinut Bradbury.
Explicatia ar fi data de goana nebuna dupa cât mai multe accesari, dupa cât mai multe like-uri, dupa dobândirea statutului de mesaj viral! Pentru a demonstra asta, Bradbury a postat pe contul de Twitter un tweet sec, fara echivoc: „Wow. Au fost oprite luminile Turnului Eiffel pentru prima oara din 1889”. Acest mesaj a fost perfect încadrat în nota celorlalte mesaje care au început sa circule în acea noapte, multe dintre ele întocmite pe genunchi, fara surse verificate dar pastrând aparentele expertizei în domeniu. Mai mult decât atât, acest mesaj al lui Bradbury a devenit viral. „Dupa 24 de ore, aproximativ 30.000 de utilizatori au retransmis aceasta informatie cu totul falsa, ceea ce demonstreaza ca în mediile online de socializare oamenii sunt înclinati sa creada orice”.
Ar fi trebuit sa fie evident, dupa o mica pauza de gândire, ca luminile Turnului Eiffel nu au ramas aprinse din 1889 si pâna în prezent, spune Bradbury. Un asemenea nivel de iluminare nu ar fi fost disponibil la sfârsitul secolului XIX. Mai mult decât atât, sistemul de iluminare al celebrului turn parizian a fost instalat abia în 1925 si asa mai departe. Ca sa nu mai spunem ca unele organizatii de presa(!) au postat fotografii cu luminile stinse ale Turnului Eiffel din luna ianuarie trecut, un gest facut în memoria victimelor atacului de la saptamânalul satiric Charlie Hebdo, dar au modificat data în 13 noiembrie!
„De asemenea, ma deranjeaza faptul ca Facebook a obtinut o victorie de PR profitând de tragedia de la Paris, extinzându-si agenda pâna la a deveni identitatea sociala de facto a tuturor oamenilor si apoi monetizând acest monopol. Însa partea care mi se pare cea mai inutila”, adauga Rurik Bradbury, „este legata de implicarea mijlocita a oamenilor în acest eveniment care în realitate este o tragedie oribila dar în mediul virtual capata tot felul de valente sau substraturi care nu au nicio legatura cu realitatea”. Milioane de oameni care nu au nicio legatura cu evenimentele de la Paris „s-au înghesuit sa-si spuna parerea fara a se obosi sa-si „rumege” gândurile, diseminând informatii de multe ori false pur si simplu pentru a se simti implicati, empatici cu victimele tragediei”.
Observatia este corecta si asta putem spune si noi observând reactiile „postacilor” români care lanseaza informatii false sau manipuleaza multimea „muta” dar „libera” pentru a o mobiliza în diverse directii. În loc de tacere si disponibilitate la ajutor, Facebook „a vomitat” în acele zile prostie prin intermediul conturilor unor oameni aflati la mii de kilometri distanta de Paris, spune Bradbury, oameni care au ramas „implicati” timp de doar doua zile, dupa care au acoperit aceasta tragedie pe conturile lor cu alte mesaje, cum ar fi ultimul videoclip al nu stiu carei formatii sau cu bancul zilei!
Un experiment terifiant!
Dar lucrurile sunt mai complicate decât atât. Anul trecut, la sfârsitul lunii iunie, The Guardian publica un articol referitor la un studiu secret realizat în 2012 de Facebook care a scandalizat atât pe activisti cât si pe politicieni. Studiul a implicat 689.000 de utilizatori Facebook si a constat în manipularea emotiilor cu ajutorul unor postari directionate pentru a obtine reactiile dorite în rândul facebook-istilor prin procesul numit „contagiune emotionala”! În studiul amintit, realizat cu ajutorul unor profesori de la Universitatea Cornell si California, Facebook a filtrat mesajele între „prieteni”, alimentându-i cu informatii având „un continut emotional pozitiv”. Reactia obtinuta a fost o reactie emotionala redusa. Dar atunci când a lansat stiri „cu continut emotional negativ”, raspunsul a fost coplesitor! Concluzia studiului a fost simpla: „Emotiile exprimate de prieteni prin retelele de socializare online pot influenta starea noastra de spirit”! Experimentul scoate în evidenta ca se poate obtine o contagiune emotionala pe scara larga prin intermediul retelelor de socializare, inclusiv Facebook.
Asta înseamna ca retelele de socializare, inclusiv Facebook, pot fi folosite de anumiti vectori subterani pentru a obtine reactiile dorite ale facebook-istilor prin simpla manipulare emotionala. În România, exemplul cel mai recent, ca sa nu mai vorbim de cele mai vechi, a fost obtinerea unei reactii adecvate a „prietenilor” (friends) prin stimularea emotionala în urma tragediei de la clubul Colectiv. Interesant este faptul ca în Marea Britanie, în urma publicarii studiului Facebook, un parlamentar a cerut o investigare parlamentara în legatura cu felul în care Facebook si alte retele de socializare manipuleaza emotional si psihologic utilizatorii prin intermediul unor mesaje directionate. Jim Sheridan, membru în Comisia de media, a declarat ca ar fi nevoie de o lege care sa protejeze utilizatorii retelelor de socializare.
„Sunt îngrijorat de abilitatea Facebook de a manipula gândurile oamenilor în domeniul politicii si a altor zone” declara parlamentarul britanic. Asa putem întelege cum poate fi manipulata „strada” prin simple postari pe Facebook, prin simplul „control al mintii”. La noi, nimeni nu reactioneaza. Facebook a raspuns, comentând opiniile adverse, ca studiul publicat în SUA are rolul de a „îmbunatati serviciile pentru utilizatori”, dar altii au alte pareri. Clay Johnson, cel care a organizat campania prezidentiala online pentru Barack Obama în 2008, declara anul trecut: „Experimentul de transmitere a furiei este terifiant”, pentru a se întreba în continuare: „Ar putea CIA sa incite la revolutie în Sudan doar prin transmiterea pe Facebook a nemultumirilor? Ar fi asta legal? Ar putea Mark Zuckerberg sa modifice alegerile postând pe Upworthy (un website care distribuie continut viral) cu doua saptamâni înainte? Ar fi legal?”. Daca ne întoarcem la oile noastre, sa ne aducem aminte si de modificarea radicala, în doua saptamâni, a optiunilor de votare între cele doua tururi de la prezidentialele din 2014! Un rol important, hotarâtor avându-l Facebook, cum s-a spus la vremea respectiva! A existat atunci o manipulare? Si daca ea a existat, raspunde cineva la întrebarea „este legal?”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii