Se discuta extrem de mult, in zilele noastre, despre incalzirea globala care a inceput sa se produca in ultimele decenii ale secolului trecut si de care rasa umana ar fi in mare parte responsabila. Finalitatea acestui fenomen pare, avertizeaza oamenii de stiinta, dramatica pentru fiintele vii de pe Terra, multe dintre ele fiind amenintate cu extinctia totala. Nu toti savantii sunt de acord insa ca ne asteapta o perioada „torida”, dimpotriva, unii pun in evidenta faptul ca si in trecut climatul terestru s-a schimbat uneori extrem de rapid si ca acelasi lucru se poate intâmpla si in viitor, manifestându-se, fie printr-o incalzire masiva, fie printr-o racire accentuata.
Dovezile despre aceste schimbari abrupte de clima au fost gasite prin analizarea straturilor de gheata aflate la mare adâncime, in calotele Groenlandei si Antarcticii. S-a vehiculat chiar ideea – de care aminteam intr-un numar recent al revistei noastre – ca ultima glaciatie, petrecuta acum circa 12.000 de ani, ar fi fost un proces declansat subit si petrecut foarte rapid. Se estimeaza ca atunci, temperaturile in emisfera nordica ar fi scazut brusc, cu 5 grade Celsius. S-ar putea intâmpla din nou asa ceva? Desi majoritatea cercetatorilor opineaza ca nu, exista totusi voci care sustin contrariul si aduc argumente deloc de neglijat.
Incalzirea globala, un fenomen de domeniul trecutului?
Unul dintre aceste argumente ar fi acela ca, acum 12.000 ani, glaciatia s-a produs intr-un moment când climatul se afla intr-o continua incalzire, ca si in prezent. Inexplicabila anomalie a constituit subiectul unor aprinse discutii intre geologi si meteorologi, intrucât nimeni nu a putut oferit o explicatie pertinenta si acceptata de toata lumea. Desigur, ipotezele nu au lipsit si cea mai plauzibila este a geofizicianului Phil Chapman, nimeni altul decât primul astronaut australian care a zburat in spatiul cosmic. Chapman a remarcat ca imaginile transmise de US Solar and Heliospheric Observatory demonstreaza ca in ultimii ani s-a inregistrat o scadere formidabila a numarului petelor solare.
El crede ca acesta ar fi motivul pentru care temperatura globala pe Pamânt a scazut din ianuarie anul trecut si pâna in ianuarie anul acesta cu aproximativ 0,7 grade Celsius. Explicatia ar fi, in opinia sa, ca lipsa de pete solare denota o slabire a câmpului magnetic al Soarelui, ceea ce face ca razele cosmice sa patrunda pâna in atmosfera joasa si sa duca la intensificarea nebulozitatii si, prin urmare, la racirea suprafetei terestre. „Este cea mai rapida schimbare climatica consemnata in epoca moderna, de când se fac masuratori meteorologice si daca temperatura nu creste curând vom putea spune ca incalzirea globala este de domeniul trecutului.”
Si totusi, desi este evident ca unele regiuni ale lumii au cunoscut in ultimul an temperaturi scazute record, in alte zone tendinta de incalzire s-a mentinut. Chiar in Australia, reprezentantii Biroului de Meteorologie au aratat ca la Antipozi temperaturile din ultimul deceniu au fost, per ansamblu,mai ridicate cu 0,3 grade Celsius decât cele consemnate intre 1960-1990. Si meteorologii din alte tari au inregistrat cresteri similare. Pe de alta, savantii de la US National Center for Atmosferic Research pun sub semnul indoielii supozitiile lui Chapman, numerosi alti cercetatori fiind de acord cu teoria sa.
Oleg Sorotkin de la Academia Rusa de Stiinte Naturale crede ca, in ciuda anumitor studii, lipsa petelor solare indica apropierea unei perioade reci. Savantul rus considera schimbarile climatice cauzate de om „o picatura intr-un ocean”, in comparatie cu raceala provocata de fazele de inactivitate ale câmpului solar. „Oamenii ar trebui sa-si faca rost de pe acum de paltoane mai groase, intrucât ne asteapta o scadere considerabila a temperaturii globale”, avertizeaza Sorotkin.
GABRIEL TUDOR
Comentarii