Odata ce omenirea a deschis ochii spre cer, a inceput sa caute, plina de curiozitatea-i caracteristica, semne de viata, frati intru ratiune pe care sa-i contacteze si sa-i cunoasca. Din pacate, pana in prezent, in ciuda miliardelor cheltuite pe programul SETI si pe proiecte similare, n-am putut receptiona, din infinitatea spatiului cosmic, nici macar un singur semnal inteligent. Exista voci care sustin ca nici nu ar fi momentul sa cautam viata in intinderile siderale, de vreme ce nu ne-am explorat inca pe de-a-ntregul planeta. Fiindca, spun ei, sigur vom avea prilejul sa descoperim, in adancurile oceanelor, o sumedenie de creaturi „extraterestre”…
Pe 31 mai anul curent, un robot submarin numit Nereus a devenit al treilea dispozitiv din istorie care a ajuns pe fundul fosei Marianelor, la peste 11.000 metri adancime. In 1960, batiscaful american Trieste, dirijat de Jacques Piccard si Don Walsh, a fost prima nava umana care reusise acest lucru, urmat, in 1995, de robotul japonez Kaiko. Dar Trieste a fost scos din functiune in 1966 iar Kaiko pierdut, in adancuri, in 2003, astfel incat la ora actuala Nereus a ramas singurul „ochi” prin care omenirea poate explora misterioasa lume a tacerii, in cele mai ascunse cotloane ale acesteia.
Luand pulsul cutremurelor
Imprumutand numele zeului grec Nereus, cel cu coada de peste si corp de barbat, submarinul a ajuns, in ultima zi a lunii mai, pe fundul Oceanului Pacific, la o adancime de 11.000 metri, aducand de acolo imagini spectaculoase si mostre de sedimente. „Cu un asemenea robot putem explora practic orice regiune din ocean, chiar si cele pe care nimeni nu le-a putut cerceta pana acum. Sunt multe fose abisale total neexplorate si cu siguranta vom descoperi lucruri interesante acolo, cu ajutorul lui. Nereus marcheaza astfel startul unei noi ere in explorarea oceanica”, spune Andrey Bowen, manager de proiect si consultant principal in cadrul Institutului de Oceanografie Woods Hole (WHOI).
Dupa cum se stie, Groapa Marianelor marcheaza granita dintre doua placi tectonice, aici platosa Pacifica fiind „incalecata” de cea a Marianelor. Zona este nucleul asa-numitului „cerc de foc al Pacificului”, unde se produc cele mai multe si mai dramatice eruptii vulcanice si cele mai catastrofale seisme si reprezinta practic de pe Glob o „pata alba” pe harta planetei, nefiind niciodata explorata corespunzator. Acum, gratie lui Nereus, exista posibilitatea unei cercetari detaliate a fundului oceanului, in aceasta regiune, fapt care va oferi, spera specialistii, raspunsuri privind multe necunoscute legate de declansarea cutremurelor si eruptiilor vulcanice.
Nereus este special construit pentru a rezista unor presiuni de peste 1000 atmosfere, adica mai mult decat pot suporta majoritatea submarinelor existente. Cantarind trei tone, robotul contine sfere flotoare din ceramica, de un design special, si baterii litiu-ion adaptate spre a rezista presiunilor imense. Principala problema a constituit-o insa nu rezistenta la presiune ci cablul prin intermediul caruia robotul este controlat.
Un cablu obisnuit lung de 11 km nu ar fi putut functiona, caci ar fi fost distrus de propria sa greutate, la o asemenea scara. Asa ca inginerii au utilizat in schimb un cablu de fibra optica, avand grosimea unui fir de par uman, pentru a comunica astfel cu robotul explorator. Realizatorii ineditului batiscaf spera ca acesta va putea aduce la suprafata si forme de viata necunoscute, de la microorganisme la pesti cu aspect monstruos, „innegrind” astfel ultimele pete albe ale Terrei.
GABRIEL TUDOR
Comentarii