„Natura nu face salturi”, spunea un dicton drag naturalistilor, in urma cu cateva secole. Un dicton considerat multa vreme litera de lege dar care ar putea fi reconsiderat, avand in vedere revolutiile ce se anunta in biotehnologie, inclusiv abilitatea de a modifica genele si a manipula celulele stem. Aceste descoperiri ar putea transforma radical procesul evolutiv al omenirii, ajutandu-l pe Homo Sapiens sa-si stabileasca propriul curs genetic si sa devina, practic, o alta fiinta. In mai putin de cinci ani, geneticienii vor putea crea material reproductiv uman (sperma si ovule) din orice celula a organismului uman, permitand cuplurilor infertile sau oamenilor suferinzi de sterilitate sa se reproduca.
Este concluzia unui raport al Grupului Hinxton, un consortiu international de savanti printre ai carui membri se numara nume prestigioase, precum Ruth Faden, directorul Institutului de Bioetica Johns Hopkins si Peter J. Donovan, profesor de biochimie la Universitatea Irvine, California.
Vom scapa de boli inca din faza de embrion!
Chiar daca multi si-au manifestat scepticismul fata de predictiile Grupului Hinxton, acestea par sa fie confirmate de recenta performanta a geneticienilor de la universitatile din Wisconsin, Statele Unite, si Kyoto, Japonia, care au reusit sa transforme celule prelevate din pielea unor adulti in celule stem omnipotente, ce se pot multiplica practic la infinit si se pot dezvolta in orice fel de celula din corpul uman. In termeni evolutivi, abilitatea de a schimba un tip de celula in altele – chiar intr-un embrion – implica faptul ca oamenii vor „fura” Naturii controlul asupra evolutiei. „Aceasta descoperire ne pune la dispozitie o intreaga tehnologie de lucru gratie careia oricine isi poate transmite genele unui copil folosind doar cateva celule prelevate dintr-un milimetru patrat de piele”, spune Robert Lanza, de la Advanced Cell Techology din Massachusetts.
Tot geneticienii ne asigura ca, prin intermediul unui proces cunoscut drept „recombinare omologa”, vor putea sa elimine caracteristicile nedorite ale unei persoane, inlocuindu-le cu unele utile. Procesul are loc si pe cale naturala, in timpul reproducerii sexuale, cand ADN-ul celor doi parinti se amesteca, pentru a forma o progenitura care este unica, din punct de vedere genetic. Dar, asa cum au demonstrat Mario Capecchi de la Universitatea Utah, Sir Martin Evans de la Universitatea Cardiff si Oliver Smithies de la Universitatea North Carolina, laureati cu Nobel in 2007, recombinarea omologa poate fi reusita si in laborator. Adaugand sau eliminand selectiv fragmente ADN in celule fertilizate artificial, savantii ar putea anihila genele responsabile de aparitia unor boli precum diabetul sau insera gene capabile sa ofere persoanei respective mai multa forta fizica ori mai multa inteligenta.
Dar schimbarea ADN-ului urmasilor, gena cu gena, ar fi un proces dificil, complicat si indelungat. O cale mai rapida ar fi introducerea de noi caractere dintr-o data, prin inserarea unui nou cromozom, intreg. Unii cercetatori, inclusiv controversatul J. Craig Venter, un pionier al geneticii moderne, au pus deja la punct un „centromer”, care contine proteine, controland delicatul proces al diviziunii celulare. In mai multe laboratoare din Statele Unite, Marea Britanie si Japonia se desfasoara acum cercetari vizand construirea de cromozomi artificiali functionali. Bill Earnshaw, specialist in biologie celulara la Universitatea Edinburgh, considera ca acesti cromozomi sintetici ar putea fi utilizati pentru a modifica genele din interior, asemenea unor troieni.
Unele dintre gene ar putea fi astfel „pacalite” sa converteasca celulele obisnuite in celule stem, care ar putea intari sistemul imunitar si stopa procesele de imbatranire. „Cromozomii artificiali ar putea reprezenta cea mai eficienta modalitate de modificare a genomului”, spune Lee Silver, profesor de biologie moleculara la Princeton University. „Natura nu face calcule pentru fiecare copil care se naste, este ca un jucator care arunca zarurile, lasandu-le sa cada sub imperiul hazardului. Cum ar fi insa ca noi, ca parinti, sa putem lua zarurile si sa le putem aseza pe masa asa cum dorim, cum credem ca este mai bine pentru copiii nostri?
Astfel, cromozomii artificiali ar putea fi inserati in embrionii umani, formand versiuni genetice care au exclusiv gene bune – precum cele care protejeaza impotriva cancerului, a bolilor cardiace etc. – si din care genele rele au fost indepartate. O asemenea transformare, care pe multi, desigur, ii sperie deja, este privita de savanti ca o solutie de neinlocuit: „Ca specie, omul nu va fi capabil sa supravietuiasca in forma actuala. Suntem extrem de vulnerabili la boli si alte maladii apar, tot mai distrugatoare. Genetica ar putea fi cheia supravietuirii noastre”, crede Silver.
GABRIEL TUDOR
Comentarii