Geneticienii vor sa inteleaga secretele „identitatii de gen”, o situatie care apare, in cazuri rare, la cativa ani dupa nastere. Dar ce se intampla la nastere?
Orice bebelus are la nastere un sex bine definit, trecut in acte la rubrica gen. Asadar, suntem de genul masculin sau feminin, in functie de sexul dobandit in procesul de fecundare si devenit explicit la nastere. La nastere se pot observa uneori si unele anomalii legate de sexul nou-nascutului, si anume ceea ce anatomistii numesc intersex, adica prezenta anatomica a trasaturilor ambelor sexe pe acelasi corp.
In afara de aceasta situatie rara, mai exista una care de-a lungul deceniilor este cunoscuta sub numele de transgen (translatie de gen sau identitate de gen opusa, in limba romana; de la trans „de partea opusa”, in opozitie cu cis, „de aceeasi parte”) sau transsexualitate. Oricum ar fi numita, problema denota o persoana care, indiferent de sexul cu care s-a nascut (deci, indiferent de genul caruia ii apartine), opteaza, la o anumita varsta, pentru genul opus. Are loc, asadar, o translatie de gen, de ordin psihologic: in aceste cazuri, baiatul simte de la o anumita varsta, cam dupa 5 ani, ca este fata si vrea sa se comporte ca atare; si invers.
La maturitate, aceste cazuri pot incerca anumite interventii chirurgicale de schimbare a sexului, transformandu-se in ceea ce se numeste transsexuali. Tulburarile de gen, care nu au nimic in comun cu orientarea sexuala, motiv pentru care specialistii prefera denumirea de transgen in loc de transsexualitate, au intrigat de mult oamenii de stiinta. Cum se produce aceasta translatie psihologica de gen? Se dobandeste sau este din nastere? Pentru a patrunde mai adanc in acest mister, recent, un consortiu format din cinci institute de cercetare din Europa si Statele Unite studiaza genomul uman, setul complet de ADN al unei persoane, pentru a gasi indicii cu privire la faptul daca persoanele transgen se nasc ast-fel si care este cauza.
Cercetatorii studiaza de decenii procesele desfasurate in creier si au strans ceva indicii privind o origine biologica a faptului de a fi transgen, dar nu au ajuns si la concluzii incontestabile, dupa cum transmite Agerpres.
Cercetarea a fost impinsa catre „cartea vietii”, molecula de ADN, locul in care sunt scrise toate „textele” existentei noastre. De aceea, acum, oamenii de stiinta din consortiu, condusi de prof. Lea Davis, de la Institutul de Genetica Vanderbilt, din Nashville, SUA, s-au angajat in ceea ce ei numesc „cel mai mare studiu de acest fel, cautand o componenta genetica pentru a explica de ce oamenii carora li s-a atribuit un sex la nastere se identifica atat de persistent cu ce-lalalt, adesea foarte devreme in copilarie”.
Cercetatorii au extras ADN din probele de sange a 10.000 de oameni, dintre care 3.000 transgen (identitate de gen opusa fata de sexul biologic) si restul non-transgen sau cisgen (identitatea de gen corespunde cu sexul biologic). Faza urmatoare a proiectului prevede testarea a aproximativ 3 milioane de markeri, sau variatii, in genomul tuturor probelor.
Prin cunoasterea variatiilor pe care le au in comun persoanele transgen si compararea acelor modele cu cele ale subiectilor cisgen din studiu, cercetatorii ar putea sa inteleaga ce rol joaca genomul in identitatea de gen.
Implicatii sociale
Acum patru decenii, cand persoanele cu probleme de identitate de gen se numeau fie travestiti fie transsexuali, erau pri-vite cu destule reticente in societate. Erau „curiozitati ale naturii”. Acum, in arena politica americana, de pilda, se duce o lupta sustinuta pentru drepturile persoanelor transgen, mai ales de cand presedintele Trump a anuntat pe Twitter ca intentioneaza sa interzica persoanelor transgen sa se incadreze in armata.
Parerile sunt impartite
Cercetatorii implicati in studiul amintit lucreaza la finalizarea genotipului si la concluziile finale, care se asteapta sa dureze pana la un an si jumatate. In prezent, singura modalitate de a determina daca oamenii sunt transgen este ca ei sa se identifice ca atare. Dar asta ar lasa loc la relativizari.
Neurologii au descoperit mai demult indicii in structura creierului si in activitatea persoanelor transgen care le disting de subiectii cisgen.
Un studiu efectuat in 1995, condus de neurobiologul olandez Dick Swaab, a descoperit diferente structurale intre creierul barbatilor si cel al femeilor. Munca lui a dat nastere unui nou domeniu de cercetare care astazi este explorat cu tehnologie avansata de scanare a creierului voluntarilor transgen in viata.
Pe de alta parte, studiile Ivankai Savic, profesor de neurologie de la Institutul Karolinska din Suedia, sugereaza ca barbatii transgen au o conexiune slaba intre cele doua zone ale creierului care proceseaza perceptia de sine si a propriului trup.
Unii cercetatori, inclusiv geneticieni si neurologi, presupun si ei existenta unei componente biologice, in vreme ce altii au rezerve. Astfel, Paul McHugh, profesor universitar de psihiatrie la Scoala de Medicina Johns Hopkins (Statele Unite), s-a impus ca una dintre principalele voci care combat ipoteza „nascut-asa” si incurajeaza terapia psihiatrica pentru persoanele transgen, in special pentru copii, astfel incat sa accepte sexul atribuit la nastere.
McHugh a castigat sustinatori in randul conservatorilor din societate, care au numit persoanele transgen „contrafacute”.
Anul trecut, el a fost coautor al unei recenzii despre literatura stiintifica pe aceasta tema, publicata in revista The New Atlantis, unde afirma ca nu exista dovezi suficiente care sa sugereze ca orientarea sexuala si identitatea de gen sunt determinate biologic. Articolul a starnit dezaprobarea a aproape 600 de cadre universitare si clinicieni.
Dar McHugh a mai declarat ca se indoieste ca cercetarile suplimentare vor dezvalui o cauza biologica. „Daca ar fi fost evident, ar fi gasit-o cu mult timp in urma”, a conchis cercetatorul.
Deocamdata, lucrurile sunt departe de a fi transate: simpla recunoastere a apartenentei la transgen nu poate schimba actele oficiale, cum ar fi certificatele de nastere, actele de identitate, de asigurari sociale etc. In plus, ca si acum patru decenii, problema se rezuma la o chestiune de drepturi civile si de legiferare.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii