Mai intai am crezut ca Pamantul este centrul Universului, apoi am descoperit ca exista si alte planete cu conditii propice de viata, acum, cercetatorii sunt de parere ca exista unele planete chiar mai primitoare decat Pamantul.
Recent, cel putin doua duzini de planete din afara sistemului nostru solar au fost identificate ca posibil chiar mai ospitaliere decat Pamantul. Intr-un articol publicat pe 18 septembrie in revista Astrobiology, ele au fost descrise de astronomi ca fiind putin mai „batrane”, putin mai umede, putin mai calde si putin mai mari decat Terra, scrie LiveScience.
De unde si interesul brusc sporit pentru aceste planete. Sau cum scria astrobiologul Dirk Schulze-Makuch, de la Universitatea Washington, intr-un comunicat transmis recent, „trebuie sa ne concentram asupra anumitor planete care au conditiile cele mai promitatoare pentru o viata complexa”.
Zone de interes
Astronomii au descoperit pana acum peste 4.000 de exoplanete in Univers, dar cele mai multe dintre acestea nu sunt prea favorabile vietii, criteriul de baza pentru care ele sunt cautate.
De exemplu, planeta KELT-9b este atat de fierbinte incat atmosfera sa se topeste constant. Cea mai intunecata planeta cunoscuta, TrES-2b, are o temperatura atmosferica de 980 grade Celsius. La celalalt capat al spectrului planetelor inospitaliere se afla GJ 433 d, al carei descoperitori au descris-o ca fiind cea mai rece planeta descoperita vreodata, cumva asemanatoare cu conditiile de pe Neptun.
Dar exista, de asemenea, multe planete in zona locuibila a stelei lor, adica aflate la distanta „tocmai potrivita”, unde temperaturile de suprafata nu sunt nici prea fierbinti, nici prea reci pentru, ceea ce le face propice pentru ca viata sa poata aparea si pentru ca ea sa poata evolua.
Schulze-Makuch si colegii sai au urmarit sa identifice exoplanetele cele mai susceptibile de a fi „superlocuibile”, nu numai din zona locuibila, dar si pe cele avand si alte caracteristici care le-ar fi putut face un loc propice pentru a inflori viata.
Care ar fi aceste „alte caracteristici”?
Ar fi vorba despre un soare cu dimensiunea si durata de viata potrivite, mai ales avand in vedere ca a fost nevoie de 3,5 miliarde de ani pentru o evolutie complexa a vietii pe Pamant si de 4 miliarde de ani de viata avansata pentru ca oamenii sa apara.
O dimensiune mare ar putea insemna mai mult spatiu pentru teren si habitat. O planeta mai mare ar avea, de asemenea, o gravitatie mai mare, ceea ce ar crea o atmosfera mai groasa, lucru care ar putea fi benefic pentru fiintele care se deplaseaza in zbor, sunt de parere cercetatorii.
O planeta putin mai calda decat Pamantul ar fi mai locuibila, avand in vedere lipsa unor regiuni polare in mare parte sterpe, dar acea planeta mai calda ar trebui, de asemenea, sa fie mai umeda decat Pamantul, astfel incat deserturile sa nu domine masele terestre.
O planeta mai locuibila s-ar putea asemana astfel cu Pamantul la inceputul Carboniferului din perioada Paleozoica, cu aproximativ 359 milioane de ani in urma, atunci cand se crede ca o mare parte a suprafetei avea climatul unei paduri tropicale.
Incalzirea globala moderna se considera a nu fi buna pentru viata, atat pentru ca schimbarea se intampla prea repede pentru ca multe animale sa se poata adapta, dar si datorita efectelor asupra infrastructurii afectate de cresterea nivelului marii. Totusi, spun cercetatorii, temperaturile putin mai calde nu sunt inerent rele pentru viata.
Planeta perfecta
Mai departe, o versiune mai buna a Pamantului, mai ospitaliera, ar putea avea, de asemenea, o Luna ceva mai mare sau o Luna putin mai aproape de planeta, care ar ajuta la stabilizarea orbitei si la prevenirea modificarilor care perturba viata, mai spun cercetatorii.
Ei au venit chiar cu un set de parametri. Conform acestor parametri, planeta perfect superlocuibila ar evolua pe orbita din jurul unei stele pitice K, o stea relativ mica, putin mai rece decat soarele nostru (care este considerat o pitica galbena). Planeta ar trebui sa aiba o varsta de aproximativ 5 miliarde pana la 8 miliarde de ani, sa fie cu aproximativ 10 la suta mai mare decat Pamantul, in medie cu aproximativ 5 grade C mai calda, mai umeda, cu o atmosfera de 25 pana la 30 la suta oxigen, cu uscat si apa.
O planeta perfecta, in viziunea cercetatorilor, ar avea, de asemenea, placi tectonice sau un proces geologic similar pentru a recicla mineralele si substantele nutritive prin crusta si pentru a crea habitate si topografii diverse, si o Luna intre 1 si 10 la suta din dimensiunea sa, orbitand la o distanta moderata.
Pe urmele vietii
Toate bune si frumoase, dar, recunosc si cercetatorii, evaluarea exoplanetelor indepartate dupa toate aceste criterii nu este, totusi, posibila. Nu exista nicio modalitate de a calcula suprafata unei exoplanete, de exemplu, cu atat mai putin cum este distribuita.
Dar pe baza unor factori care pot fi masurati, cum ar fi tipul de stea si raza planetei, cercetatorii au descoperit obiecte care par sa indeplineasca aceste criterii si care au fost observate de telescopul Kepler. E vorba despre 24 de obiecte, care pot sau nu sa fie planete. Doua dintre cele 24 au fost confirmate ca exoplanete, Kepler 1126b si Kepler-69c. Unele dintre celelalte pot fi fals pozitive care nu se dovedesc a fi planete. Din cele 24 de obiecte, noua orbiteaza in jurul tipului adecvat de stea, 16 sunt in intervalul corect de varsta, iar cinci au fost in intervalul corect de temperatura.
Dupa cercetatori, un singur candidat, denumit KOI 5715.01, a intrat in intervalul corect pentru toate cele trei categorii, dar temperatura reala a suprafetei planetei depinde de puterea efectului de sera din atmosfera sa.
Cele 24 de posibile planete se afla la mai mult de 100 de ani-lumina distanta, iar unele sunt probabil prea departate pentru a fi studiate chiar si cu cele mai puternice telescoape. Kepler-69c, de exemplu, se afla la mai mult de 2.000 de ani-lumina distanta, ceea ce inseamna ca probabil astronomii nu vor putea s-o examineze mai indeaproape prea curand, pentru eventuale semne de viata.
Cu toate acestea, identificarea unei asemenea planete „superlocuibile” este importanta, afirma Schulze-Makuch si colegii sai, deoarece este posibil ca una sa fie descoperita la mai putin de 100 de ani-lumina. Si atunci, sunt de parere ei, acea planeta ar trebui sa fie primul loc unde pamantenii ar trebui sa afle daca exista alta viata in Univers.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii