Autodistrugerea o veritabila vocatie umana
Ne-a vizitat la redactie prof. Stefan Dumitrescu, in numele Biroului de Viitorologie de la Bucuresti – un grup compus din psihologi, sociologi, economisti si filosofi, care de trei decenii cerceteaza fenomenele si sistemele socio-economice, culturale si politice, in vederea elaborarii unor prognoze viitoriste, a stabilirii unor tendinte generale.
Autodistrugerea o veritabila vocatie umana
Ne-a vizitat la redactie prof. Stefan Dumitrescu, in numele Biroului de Viitorologie de la Bucuresti – un grup compus din psihologi, sociologi, economisti si filosofi, care de trei decenii cerceteaza fenomenele si sistemele socio-economice, culturale si politice, in vederea elaborarii unor prognoze viitoriste, a stabilirii unor tendinte generale. Profesorul Dumitrescu ne prezinta o teorie mai mult decât provocatoare, pe care nu ezita sa o considere revolutionara si care, in orice caz – adaugam noi – reuseste sa ne dea de gândit foarte mult, in legatura cu destinul omului si cu actiuni ale acestuia, ce par uneori de-a dreptul paradoxale.
Mai multe civilizatii la rând.
Exista numerosi oameni de stiinta care sustin ca pe Terra s-au succedat mai multe cicluri de civilizatii rationale, ajunse la un punct culminant al dezvoltarii lor, urmat de autodistrugerea rapida. Fenomenul s-ar manifesta de altfel in intreg Universul. La scara planetei noastre, exemple concludente, palpabile, ne ofera istoria: caderea marilor imperii. S-a intâmplat astfel cu uluitoarele civilizatii ale egiptenilor si incasilor, cu fabulosul imperiu cladit de Alexandru Macedon, cu Imperiul Roman, cu imperiile cladite (tot) prin forta de Napoleon, de Hitler sau – cel mai recent caz – uriasul imperiu sovietic guvernat de rusi. Daca insa faptele istorice isi gasesc nenumarate explicatii, concluzia BVB este tulburatoare: procesul de autodistrugere se petrece cu intreaga civilizatie umana. Inceput in a doua jumatate a secolului trecut, el ar avea de 3-4 ori mai multe sanse sa mearga pâna la capat, decât sa fie oprit. De ce asa?
Forta negativa in actiune este – potrivit prof. Dumitrescu – „extrem de puternica, posesoare a unei capacitati imense de cercetare si previzionare a fenomenelor si evolutiilor sociale, economice, culturale, la scara mondiala (asta insemnând ca dispune de laboratoare de cercetare extrem de sofisticate, in domeniul psihologiei, al psihologiei militare, al psihosociologiei, al economiei, al viitorologiei), ca si de fonduri financiare enorme, de forte si mijloace de manipulare si distrugere (…)”. „Virusul” care face ca imperiile si civilizatiile sa se autodistruga, dupa ce ating un punct culminant in evolutia lor, a fost numit de BVB inteligenta negativa. Ea apare la indivizi care de regula au un coeficient de inteligenta scazut, dar care – având inclinatie catre actiuni umane de tip negativ (a minti, a fura, a accede la putere prin mijloace perfide, a manipula etc.) – sunt foarte eficienti in a face rau.
Sursa acestui tip de inteligenta se afla in codul genetic al individului uman si e stocata in subconstientul colectiv, sustine BVB. Interesant amanunt, chiar si marile personalitati istorice dominate total de inteligenta negativa devin, la un moment dat, victimele acesteia. Exemple exista, atât in tari sarace cât si in tari dezvoltate. La polul opus se situeaza inteligenta pozitiva, ce apartine unor indivizi integrati in actiuni de tip pozitiv, dotati cu pricepere, ingeniozitate, eficienta, cu calitati mult superioare mediei oamenilor. De mentionat ca inteligenta pozitiva si cea negativa sunt diferite de inteligenta rationala si de cea emotionala, cu care se afla totusi in strânsa cooperare. România, in ansamblul ei, s-ar afla, inca din perioada interbelica, in postura de victima a inteligentei negative situate la vârful piramidei sociale. Dar nu numai la noi, ci pe intreaga planeta, cele doua elemente opuse trebuie depistate, puse in evidenta, definite, clasificate si masurate. Pasul urmator ar echivala practic cu schimbarea radicala a intregii omeniri: anularea sau convertirea inteligentei negative in inteligenta pozitiva. Este o ipoteza realista? Este o utopie? Ne-am bucura foarte mult, daca am primi si formularea unor puncte de vedere ale dumneavoastra, cititorii revistei „Magazin”.
Hominizii au învatat mersul biped în copaci?
În încercarea de a întelege cum si de ce primii stramosi ai...
Comentarii